Laminoarele Liberty Galați ar putea reporni după 15 octombrie. Energia electrică, principala problemă

Laminoarele combinatului siderurgic Liberty Galați ar putea începe să funcționeze din nou după 15 octombrie, după un an de la primele planuri de reluare a activității. Pentru început sunt contractate 23.000 de tone de produse, iar aproximativ 1.000 dintre cei 2.000 de angajați ai combinatului ar putea reveni la muncă odată cu reluarea acestei activități. Repornirea nu este însă sigură, deoarece costul energiei electrice necesare producției rămâne o problemă majoră.

Liberty Galați s-ar putea redeschide pe 15 octombrie Foto: arhivă

Liberty Galați ar putea începe, după 15 octombrie, activitatea de tolling, prin care capacitățile combinatului sunt utilizate pentru prelucrarea unor materii prime în beneficiul unor clienți. Pentru prima etapă există deja contracte pentru 23.000 de tone de produse, iar activitatea ar putea implica aproximativ 1.000 de angajați, potrivit lui Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, unul dintre administratorii concordatari ai Liberty Galați.

Contractele pentru această etapă au fost semnate în luna iulie și vizează laminarea unor loturi de tablă groasă, rulouri laminate la cald și tablă acoperită organic pentru clienți precum Glencore din Marea Britanie și Kaiseri Metal Center din Turcia, prin filiala sa din România.

Energia poate decide dacă producția pornește

Existența contractelor nu înseamnă însă că producția poate începe automat. Principala condiție este ca energia electrică necesară funcționării laminoarelor să poată fi achitată.

„Demararea efectivă a procesului rămâne condiționată de posibilitatea achitării costului energiei electrice necesare operațiunii”, a explicat Paul Dieter Cîrlănaru.

Problema este importantă deoarece repornirea unui laminor care a stat o perioadă îndelungată presupune mai mult decât simpla pornire a utilajelor. Sunt necesare verificări tehnice și electrice, reautorizări și pregătirea echipamentelor, iar cuptoarele trebuie încălzite înainte de începerea producției.

În cazul Laminorului de Tablă Groasă și al Laminorului de Benzi la Cald, procesul de pregătire poate dura câteva săptămâni. Potrivit conducerii Liberty Galați, pentru încălzirea cuptoarelor este nevoie inclusiv de consum de gaze înainte ca producția propriu-zisă să înceapă.

În ultimele săptămâni au fost făcuți și primii pași pentru reluarea activității. Aproximativ 2.000 de tone de brame, semifabricatele care urmează să fie transformate în produse laminate, au fost aduse pentru procesare.

Repornirea ar putea fi făcută secvențial, mai întâi la Laminorul de Tablă Groasă și ulterior la Laminorul de Benzi la Cald, în funcție de pregătirea fiecărei instalații.

Pentru 1.000 de angajați, o posibilă revenire la muncă

Reluarea activității ar avea o importanță directă pentru aproximativ jumătate dintre angajații Liberty Galați. Compania are în jur de 2.000 de salariați, iar o parte dintre aceștia nu și-au mai primit salariile de mai multe luni.

Activitatea de tolling nu poate susține întregul combinat și nu reprezintă o soluție pentru reluarea completă a producției siderurgice, însă poate genera venituri care să permită plata unei părți din restanțele salariale.

„Tolling-ul reprezenta o soluție temporală și incompletă de a acoperi parțial aceste costuri salariale”, a explicat Cîrlănaru, precizând că activitatea nu produce o marjă suficientă pentru susținerea întregului combinat, dar poate acoperi o parte importantă din datoriile curente către angajați.

Recuperarea integrală a drepturilor salariale este legată de vânzarea combinatului. Potrivit administratorului concordatar, salariații au prioritate la recuperarea sumelor restante, iar în scenariile pregătite pentru vânzare datoriile salariale ar urma să fie acoperite integral.

Vânzarea combinatului, încă în așteptare

În paralel cu încercarea de repornire a unei părți din producție, continuă procedura de vânzare a Liberty Galați. Două licitații au fost deja organizate fără succes, iar administratorii concordatari propun acum vânzarea prin negociere directă.

Noul preț de lichidare este de 182 de milioane de euro, mult sub valoarea de 538 de milioane de euro stabilită la prima evaluare din februarie 2025. Anterior, cele două licitații au avut prețuri de pornire de 709 milioane de euro, respectiv 463 de milioane de euro.

Decizia privind vânzarea este însă încă în așteptare, după ce principalii creditori, ANAF și Exim Banca Românească, cu creanțe cumulate de peste 450 de milioane de euro, nu au votat până acum nici pentru, nici împotriva noului plan.

Termenul stabilit de instanță pentru verificarea procedurii este 2 decembrie 2026, dar acesta poate fi devansat dacă creditorii aprobă vânzarea și este solicitată mai devreme omologarea acesteia.