Un nou război în Europa la 77 de ani de la sfârşitul lui Hitler: 9 mai, ziua în care am putea afla dacă Putin intenţionează să escaladeze ostilităţile dincolo de Ucraina

FOTO EPA-EFE

În Occident, 9 mai este o zi obişnuită. În Rusia, în schimb, este un prilej de sărbătoare naţională, cu parade militare, mai ales în Piaţa Roşie din Moscova, amintiri solemne şi laude despre victoria împotriva Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.

De asemenea, este o zi pentru discursuri, iar Vladimir Putin intenţionează cu siguranţă să ţină unul, la fel ca în toţi ceilalţi ani de când se află la conducerea Rusiei. 

Pe vremea Uniunii Sovietice, sovietologii urmăreau cu atenţie declaraţiile făcute de secretarul general al PCUS în cadrul paradei, căutând astfel indicii despre eventuale noi direcţii ale Kremlinului. Între timp, acest tip de analiză a devenit marginal, întrucât este mai uşor să-i adresezi direct întrebări liderului de la Kremlin. Dar, în contextul agresiunii militare ruse din Ucraina duse în spiritul unei cruciade nebune pentru ridicarea unui fel de imperiu creştin slav pe ruinele Uniunii Sovietice, lumea va asculta cu mai multă atenţie discursul pregătit de Putin pentru ziua de 9 mai. Ar putea fi un indiciu dacă liderul de la Kremlin va pune capăt acestei cruciade sau o va extinde la un război ameninţător pentru întreaga planetă, scrie în „The Atlantic” Tom Nichols, profesor la Colegiul de Război Naval din Statele Unite.

De exemplu, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, şi-a exprimat îngrijorarea că Putin ar putea folosi data de 9 mai pentru a face presiuni pentru o mobilizare generală în Rusia. Acest lucru ar implica nu numai o extindere a războiului din Ucraina, ci şi o escaladare împotriva Statelor Unite şi a NATO. Ori, de mai bine de două luni, Putin şi diverşii săi slujitori de la Kremlin şi propagandişti vorbesc despre „nazişti” şi ameninţările acestora la adresa Rusiei. Aşadar, aşa cum a remarcat Wallace, nu ar fi o surpriză să-l vedem pe Putin extinzându-şi campania împotriva presupuşilor nazişti din întreaga lume.

Pentagonul şi serviciile secrete americane nu au făcut până acum declaraţii în acest sens, dar comentatorii politici atenţi la mişcările Kremlinului sunt îngrijoraţi de faptul că Putin şi-a dori să găsească o cale pentru a se salva de toate umilinţele suferite într-un război în care avantajele păreau iniţial a fi de partea sa. În loc de o victorie fulgerătoare şi o defilare militară la Kiev, armata rusă  - chiar şi după estimările cele mai rezervate - a pierdut peste 10.000 de militari în Ucraina, printre care mulţi generali şi ofiţeri de rang înalt, pe lângă sute de tancuri, zeci de avioane şi nava sa amiral, crucişătorul Moskva, care se află acum pe fundul Mării Negre.

Cineva trebuie tras la răspundere pentru acest dezastru, iar Vladimir Putin nu se află acum în această poziţie. În schimb, în paralel cu un apel la mobilizare generală, el ar putea învinovăţi Occidentul de toate necazurile sale şi, aproape sigur, va formula noi ameninţări, inclusiv cu recurgerea la arme nucleare.

Vladimir Putin FOTO EPA-EFE

Nu se ştie în ce măsură se pot mobiliza ruşii în jurul lui Putin, în condiţiile în care viaţa militară este considerată a fi una mizerabilă în Rusia. De altfel, o decizie cu privire la recrutarea în masă riscă să agite publicul rus. În plus, pregătirea de luptă ar necesita mult timp, iar industria militară rusă nu-şi poate mări peste noapte turaţia la cote intense pentru a acoperi nevoile de echipare, chiar în pofida unui ordin de tipul „îndepliniţi planul”, la fel ca pe vremea Uniunii Sovietice. 

Şi totuşi, sfătuit de un cerc strâns de şoimi şi dominat de o iluzie a războiului creată în bula izolării de COVID-19, Putin ar putea considera că dublarea eforturilor ar fi o opţiune realistă şi ar putea cere un impuls final pentru copleşirea ucrainenilor, aruncând oameni şi echipamente noi în maşina de tocat carne din Ucraina.

Bătrânică refugiată din Mariupol FOTO EPA-EFE

O posibilitate mai îngrijorătoare este ca Putin să fi decis doar să declare NATO ca adevărata sursă a înfrângerii Rusiei şi să-şi arunce ţara în al treilea război mondial - adevăratul al treilea război mondial, nu cel clamat de ucraineni că ar fi în curs acum -, cu armata rusă dedându-se unor atacuri împotriva forţelor occidentale, poate la graniţa cu Ucraina, poate pe mare. Această alegere nu presupune ca Putin să fie un nebun, ci mai degrabă să fie la fel de prost informat şi prea încrezător precum este de ani de zile. Aşa cum a spus un oficial NATO, Putin este absolut convins că are capacitatea de a controla evenimentele. Confruntat cu spectrul înfrângerii în Ucraina, el ar putea miza pe extinderea războiului până la pragul unei escaladări nucleare pentru a presa NATO să cadă la pace. Ar putea fi un pariu şi pentru existenţa Rusiei ca entitate statală.

Dar, analizând mesajele rostogolite de propaganda rusă, care a trecut de la accentul pe senzaţional la o isterie totală, ideea ca Rusia să lupte cu NATO în perspectiva unei remize onorabile este mult mai atractivă decât să suporte constant înfrângeri din partea ucrainenilor şi a curajosului lor preşedinte, Volodimir Zelenski.

Propaganda rusă simulează atacuri cu rachete împotriva unor capitale occidentale FOTO Arhivă

Dacă Putin nu va anunţa o escaladare, ce altceva ar putea lua în calcul? O opţiune ar fi să declare o victorie limitată şi apoi să se întoarcă la măcinarea ucrainenilor, aşa cum face în Donbas din 2014 încoace. De asemenea, ar putea să anunţe pur şi simplu, în spiritul unei zile dedicate sfârşitului hitlerismului, că el a „denazificat” Ucraina.

Ar putea transmite că victoria e în mâinile sale, dar trebuie consolidată odată cu ocuparea a ceea ce a mai rămas din Mariupol.

Nimeni nu poate şti ce va face Putin mai departe, iar opacitatea şi imprevizibilitatea Kremlinului vor deveni şi mai pronunţate de-acum încolo, din moment ce Putin a decis să se ocupe el însuşi de purtarea războiului. Indiferent de ce va spune Putin pe 9 mai, ruşii vor continua să facă mizerie în Ucraina. Întrebarea este dacă liderul de la Kremlin intenţionează să extindă acest război la restul planetei, comentează Tom Nichols.

În opinia lui Oleg Ignatov, analist la Crisis Group, Putin are mai multe opţiuni pe masă în privinţa războiului din Ucraina. „Declararea războiului este cel mai dificil scenariu”, spune el pentru CNN.

În prezent, Putin şi acoliţii săi spun că nu duc un război în Ucraina, ci o „operaţiune militară specială” pentru „denazificare şi demilitarizare”.

O altă opţiune ar fi, aşa cum spune Tom Nichols, instituirea mobilizării generale. Acest lucru i-ar permite Kremlinului atât să adune trupe, cât şi să pună economia Rusiei pe picior de război. Dar reprezintă un risc major pentru regimul Putin, semnalează Oleg Ignatov.

„Este o decizie foarte riscantă”, apreciază analistul rus, întrucât Putin ar trebui să admită că aşa-zisa sa operaţiune militară specială nu merge conform planului, ceea ce i-ar diminua sprijinul pe plan intern. În plus, ar pune şi mai multă presiune pe o economie aflată în dificultate.

Alte opţiuni ar fi, în opinia sa, anexarea teritoriilor separatiste din regiunile ucrainene Doneţk şi Luhansk, declararea controlului deplin asupra oraşului Mariupol sau o concentrare pe Odesa. Există, de asemenea, indicii că Rusia ar avea intenţia fie să declare „republica populară” Herson, fie să o anexeze pe modelul Crimeei în 2014.

La fel ca Tom Nichols, Oleg Ignatov subliniază că este greu de prezis ce va face Putin. „Toate deciziile sunt luate de un om şi de câţiva consilieri de-ai săi”, explică el.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat luni că există „motive întemeiate să credem că ruşii vor face tot ce le stă în putinţă” pentru a folosi 9 mai în scopuri propagandistice.

„Am văzut că ruşii îşi dublează într-adevăr eforturile de propagandă, probabil ca un mijloc de a deturna atenţia de la eşecurile lor tactice şi strategice de pe câmpul de luptă din Ucraina”, a declarat Price.

Pe de altă parte, Kremlinul respinge informaţiile potrivit cărora Putin va declara război Ucrainei pe 9 mai.

Întrebat de un reporter al CNN despre şansele declarării în mod oficial a războiului împotriva Ucrainei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns „niciuna” şi a adăugat: „Nu, este o aberaţie”.

Peskov a negat totodată afirmaţiile potrivit cărora Putin s-ar putea folosi de ziua de 9 mai pentru a anunţa mobilizarea generală în Rusia.

Anterior, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat că ţara sa nu va pune capăt războiului în Ucraina pe 9 mai.

Însă declaraţiile conducerii ruse rareori au corespuns cu acţiunile sale.