Rusia începe să simtă costul invaziei Ucrainei. Rubla rusă valorează mai puţin de 1 cent american

Moneda Rusiei, rubla , valorează acum mai puţin de 1 cent după ce forţele sale invadatoare au escaladat bombardarea oraşelor ucrainene , iar SUA şi aliaţii săi au intensificat sancţiunile pentru a afecta capacităţile comerciale şi financiare ale ţării.

Rubla a fost în cădere liberă de când Rusia şi-a lansat atacul săptămâna trecută. Acesta a alunecat şi mai mult miercuri, când Ucraina a declarat că paraşutiştii ruşi au intrat în al doilea oraş ca mărime al său, Harkov, care a fost bombardat puternic cu artileria .

În urma răspunsului internaţional puternic de luni, rubla a scăzut cu aproape 30%. Vineri un dolar american putea fi cumpărat cu 84 de ruble, iar luni, cursul de schimb fluctua la circa 108 ruble pentru un dolar. Miercuri, la Moscova, un dolar a ajuns la aproape 112 ruble, adică o valoare de de  0,0089 dolari, potrivit Business Insider, iar euro la 122 de ruble. Iar preţurile cresc şi ele. 

Ruşii stau la cozi uriaşe pentru a-şi retrage economiile din bănci

Deşi băncile ruseşti încearcă să convingă oamenii să-şi lase banii în conturi, cozile de la bancomate sunt tot mai mari. Bursa nu s-a deschis nici miercuri, pentru a treia zi la rând. Uniunea Europeană a anunţat sancţiuni şi împotriva Belarusului, care sprijină invazia.

Imaginile cu ruşi care stau la cozi uriaşe pentru a-şi retrage economiile din bănci şi pentru a le schimba în valută sunt la ordinea zilei. Rubla scade în continuare.

Ruşii sunt încurajaţi acum, cu dobânzi mari la depozite să ţină banii în bănci. Acestea variază între 15 şi 20%.

Cea mai mare bancă din Rusia, Sberbank, a anunţat că părăseşte piaţa europeană, pentru că se confruntă cu retrageri substanţiale de numerar.

De altfel, la bursa de la Londra, Sberbank se tranzacţionează pentru 1 cent, în cădere de la 20 de dolari.

Toate companiile cu expunere pe Rusia au avut scăderi serioase la bursă, în timp ce marii producători de armament au înregistrat creşteri spectaculoase.

Agenţiile Fitch şi Moody's au retrogradat ratingul Rusiei cu şase trepte, la categoria „junk”

Agenţiile de evaluare financiară Fitch şi Moody's au retrogradat cu şase trepte ratingul Rusiei, la categoria „junk” (nerecomandat pentru investiţii). Sancţiunile occidentale sporesc incertitudinile privind capacitatea ţării de a-şi rambursa datoriile şi slăbesc economia, potrivit agenţiilor de rating.

Pieţele financiare din Rusia s-au confruntat cu turbulenţe semnificative din cauza evenimentelor din această săptămână, după ce forţele militare ruse au lansat o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei - terestră, aeriană şi navală - cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de Al Doilea Război Mondial. Atacul a determinat Occidentul să impună sancţiuni dure Moscovei.

Invazia a dus la o serie de acţiuni de credit şi avertismente privind impactul sancţiunilor asupra economiei ruse. Săptămâna trecută, agenţia de evaluare financiară S&P a revizuit în scădere ratingul Rusiei la categoria „junk”, iar Moody's a pus ratingul Rusiei sub revizuire, pentru o retrogradare.

Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, a avertizat că există o probabilitate ridicată ca Rusia să intre în incapacitate de plată a datoriei externe.

Miercuri, Fitch a retrogradat Rusia la B, de la BBB, şi a plasat ratingul sub supraveghere, cu implicaţii negative. Şi Moody's a retrogradat cu şase trepte ratingul Rusiei, la B3, de la Baa3, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

„Severitatea sancţiunilor internaţionale, ca răspuns la invazia militară a Ucrainei de către Rusia, sporesc incertitudinile privind riscurile de stabilitate macrofinanciară, reprezintă un şoc imens pentru fundamentele de credit ale Rusiei şi ar putea submina capacitatea ţării de a-şi rambursa datoriile”, se arată în comunicatul Fitch.

Moody's apreciază că domeniul de aplicare şi severitatea sancţiunilor au fost mult peste aşteptările iniţiale ale agenţiei şi vor avea implicaţii asupra ratingului de credit.

Prăbuşirea monedei a avut loc pe măsură ce investitorii internaţionali şi multinaţionalele s-au distanţat rapid de investiţiile ruseşti.

Izolarea crescândă a Rusiei pe scena internaţională se simte inclusiv la ONU, unde a avut dificultăţi în a-şi găsi aliaţi. Moscova, încolţită, şi-a apărat acţiunile, căutând cu disperare o mână de susţinători printre celelalte regimuri autoritare de pe planetă: Siria, China, Cuba, Iran, Coreea de Nord, Birmania, Sudan, Venezuela sau Nicaragua.

Dacă argumentele Moscovei au avut dificultăţi în a găsi un ecou în rândurile Adunării Generale a ONU, ambasadorul Ucrainei la ONU, Serghei Kisliţa, a atenţionat că, „dacă Ucraina nu supravieţuieşte, nici Naţiunile Unite nu vor supravieţui“, şi a îndemnat restul lumii să „salveze democraţia şi să apere valorile în care credem toţi”. Pentru Moscova, veşti proaste vin şi din partea Curţii Penale Internaţionale (ICC), care a anunţat că va deschide „o anchetă asupra acuzaţiilor de crime împotriva umanităţii în legătură cu invadarea Ucrainei de către Rusia”, relatează Politico.

Costuri economice

Se pare că liderul rus nu a reuşit să anticipeze corect lovitura fără precedent dată Băncii Centrale a Rusiei, care a lovit rubla şi zguduit sistemul financiar al ţării, scrie „The New Yorker“.

Când Vladimir Putin era şcolar, ne spune unul dintre biografii săi, el şi-a petrecut mult timp citind lucrările lui Marx, Engels şi Lenin, care considerau economia ca forţă motrice a istoriei, iar forţele politice ca pe o forţă secundară. Evident, viitorul lider rus a luat în serios aceste lecţii.

Pentru a ordona o invazie a Ucrainei, el a presupus că ţările din Europa de Vest erau atât de dependente de importurile ruseşti de energie şi atât de îndatorate din punct de vedere economic faţă de Kremlin, încât guvernele lor nu vor risca introducerea sancţiuni care să dăuneze grav economiei ruse. Oricum, în ultima jumătate de deceniu, Rusia a acumulat peste şase sute de miliarde de dolari în rezerve valutare, suficient de confortabil pentru a rezista oricărei presiuni externe.

Dacă Putin a crezut că se va putea baza pe ele, s-a înşelat grav. Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat că UE, în cooperare cu Statele Unite, Regatul Unit şi Canada, ia măsuri pentru „slăbirea capacităţii lui Putin de a-şi finanţa maşina de război”. Aliaţii transatlantici au decis să interzică „băncile ruseşti selectate” din sistemul global de mesagerie SWIFT, pe care instituţiile financiare îl folosesc pentru a facilita transferurile transfrontaliere de bani.

Şi, într-un pas şi mai surprinzător, ei au anunţat că vor impune „măsuri restrictive” Băncii Centrale a Rusiei, cu scopul explicit de a o împiedica să-şi folosească stocul mare de rezerve valutare pentru a diminua impactul sancţiunilor.

„Acest lucru va arăta că protecţia Rusiei împotriva sancţiunilor este doar un mit”, a declarat un oficial înalt al administraţiei Biden, într-o teleconferinţă cu reporterii. „Cele peste şase sute de miliarde din rezervele valutare ale Rusiei sunt utile doar dacă Putin le poate folosi”.

Măsurile anunţate de aliaţi au fost menite să blocheze Banca Centrală a Moscovei să cumpere ruble de la instituţiile financiare occidentale, un pas care ar putea compensa impactul sancţiunilor şi ar stabiliza moneda rusă. „Rubla va scădea şi mai mult, inflaţia va creşte, iar Banca Centrală va rămâne fără apărare”, a prezis oficialul american. Într-un briefing cu jurnaliştii, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a recunoscut că „realitatea economică s-a schimbat semnificativ”. Aproximativ două treimi din rezervele ruseşti sunt acum blocate în ţările care au introdus sancţiuni.

De asemenea, Trezoreria SUA a interzis oricărei persoane din SUA, inclusiv băncilor şi întreprinderilor americane, să se angajeze în tranzacţii cu Banca Centrală a Rusiei sau cu alte autorităţi ruse. La Londra, guvernul Regatului Unit a procedat de aceeaşi manieră. Nu este foarte limpede câţi bani deţinea Banca Centrală a Rusiei în New York, Londra şi în alte centre financiare occidentale – şi pe care nu-i va mai putea accesa. (Conform unor estimări, aproximativ două treimi din rezervele ruseşti sunt acum blocate în ţările care au introdus sancţiuni.)

 „Sancţiunile G-7 împotriva Băncii Centrale Ruse sunt adevărata lovitură de baros”, a declarat Jonathan Hackenbroich, de la Consiliul European pentru Relaţii Externe. „Banca Centrală a Rusiei va fi nevoită să lupte pentru a combate inflaţia masivă şi panica chiar şi după ce a dublat ratele dobânzilor şi a introdus controlul capitalului.”

Iar sancţiunile date Băncii Centrale ar putea reverbera în întregul sistem financiar al Rusiei, tăind orice legături cu lumea exterioară şi crescând posibilitatea unor retrageri masive de bani. „Sistemele financiare au nevoie de un singur lucru pentru a funcţiona: au nevoie de încredere”, a declarat Stefan Gerlach, fost guvernator adjunct al băncii centrale a Irlandei, pentru Wall Street Journal.

Luni, guvernul japonez a anunţat că se va alătura sancţiunilor asupra Băncii Centrale, spunând că „Japonia este alături de Ucraina”. Vineri, UEFA, organismul de conducere al fotbalului european, a votat mutarea finalei Ligii Campionilor din 2022 de la Sankt Petersburg, unde era programată să aibă loc, la Paris. Duminică, BP, compania energetică britanică, a anunţat că va vinde acţiunile pe care le avea la Rosneft, gigantul energetic rus de stat, deşi asta implica o mare pierdere financiară. Apoi, tot luni, o altă companie energetică, Shell, a anunţat că şi ea întrerupe relaţiile cu Rusia: firma cu sediul la Londra a declarat că va renunţa la asocierile mixte de petrol şi gaze cu Gazprom, conglomeratul energetic rusesc, şi, de asemenea, va opri orice formă de implicare a sa în gazoductul Nord Stream 2. Când chiar şi baronii europeni ai petrolului abandonează Rusia şi vastele sale rezerve de energie, este evident că harta geopolitică – şi geoeconomică – a fost redesenată concluzionează „The New Yorker“.

Bursa de la Moscova, închisă de mai multe zile

Banca Centrală a Rusiei a decis să menţină închisă miercuri Bursa de la Moscova, pentru a treia zi consecutiv, într-un moment în care autorităţile ruse încearcă să răspundă la intensificarea sancţiunilor occidentale, transmite Reuters.

Instituţia a precizat că va permite o gamă limitată de operaţiuni pentru prima dată săptămâna aceasta.

Marţi, premierul rus Mihail Mişustin a anunţat că Mosocova va bloca, temporar, vânzarea activelor ruseşti de către investitorii străini, pentru a se asigura că aceştia din urmă adoptă o decizie raţională şi nu una determinată de presiuni politice.

În plus, fondul suveran de investiţii al Rusiei va intra şi el în acţiune prin cheltuieli de până la 1.000 de miliarde de ruble (10,3 miliarde de dolari) pentru a cumpăra acţiuni la companiile ruseşti, potrivit unui decret guvernamental.

Închiderea spaţiului aerian, îngheţarea activelor unor persoane fizice sau companii, punerea sub semnul întrebării a legăturilor financiare sau comerciale, în ultimele zile UE şi SUA au anunţat noi sancţiuni menite să descurajeze Moscova să îşi continue asaltul în Ucraina. Toate aceste sancţiuni au declanşat o hemoragie de capitaluri străine. Presiunea creşte în special asupra marilor companii occidentale de petrol şi gaze care sunt prezente în Rusia. Giganţii petrolieri BP, Exxon şi Shell au anunţat deja că se vor retrage din proiectele pe care le au în Rusia şi îşi vor vinde participaţiile pe care le deţin la firmele ruseşti.

Companiile străine sunt importanţi angajatori în Rusia, iar autorităţile de la Moscova încearcă să oprească plecarea lor. Premierul Mihail Mişustin a subliniat marţi că Rusia este "deschisă la dialog cu investitorii care au o atitudine constructivă", adăugând: "sperăm că cei care au investit în ţara noastră vor putea continua să lucreze aici".

Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, a avertizat recent că există o probabilitate ridicată ca Rusia să intre în incapacitate de plată a datoriei externe.