Ambasadorul Rusiei la NATO: Moscova va face totul pentru ca echilibrul de forţe să nu fie perturbat în Marea Neagră
0
Rusia va face totul pentru ca echilibrul de forţe în regiunea Mării Negre să nu fie perturbat, ca răspuns la întărirea forţelor maritime ale NATO în zonă, a declarat reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă NATO din Bruxelles, Aleksandr Gruşko, într-un interviu acordat miercuri cotidianului Kommersant, informează agerpres.ro.
"Vom face totul ca echilibrul de forţe să nu fie perturbat în regiune", a insistat el, adăugând că Moscova a pledat constant ca Marea Neagră să fie o regiune a cooperării.
"Există toate premisele ca şi pe viitor Marea Neagră să nu devină o arenă a confruntării", a afirmat Gruşko, subliniind că partea rusă doreşte ca în relaţiile dintre ţările riverane să prevaleze chestiunile de cooperare economică, socială, culturală, turism.
Rusia este îngrijorată cel mai mult, în prezent, de prezenţa unor forţe din afara regiunii în Marea Neagră. "În primul rând, acestea sunt forţele maritime ale SUA, care intră cu regularitate în Marea Neagră. Nave ca distrugătorul USS Donald Cook nu transportă doar câteva zeci de rachete de croazieră de înaltă precizie Tomahawk, ci sunt echipate şi cu sisteme de apărare antirachetă Aegis", a spus ambasadorul Rusiei la NATO în interviul pentru Kommersant, menţionând că Moscova a avertizat în repetate rânduri SUA despre riscul apropierii unor astfel de nave de ţărmurile Rusiei.
"Aceştia sunt paşi destabilizatori, care sunt făcuţi nu doar în detrimentul securităţii regionale, ci subminează şi stabilitatea strategică", a mai spus el.
Moscova a anunţat recent că, reacţionând la intensificarea activităţii NATO, ar putea instala în zona Mării Negre şi a Mării Baltice două staţii radar moderne puternice de tipul "Podsolnuh" ("Floarea soarelui"), capabile să controleze zona de coastă pe o rază de 200 de mile. Radarul care ar urma să fie instalat în Crimeea ar putea identifica toate navele care intră în Marea Neagră prin Bosfor, potrivit Interfax.
Ministrul rus de Externe a avertizat că Rusia va adopta măsuri militare ca reacţie la decizia Alianţei Nord-Atlantice de suplimentare a capacităţilor în Europa de Est, precizând că problemele generate de NATO "nu vor rămâne fără reacţie" din partea Moscovei.
"Nu există nicio ameninţare de tip real la adresa NATO din partea Rusiei. Am iniţiat procesul de modernizare a armatei şi efectuăm exerciţii militare, dar aceste lucruri se întâmplă pe teritoriul rus, nu trimitem trupe în străinătate", a declarat Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe.
"Vedem că Statele Unite au început să interacţioneze treptat cu Rusia în domeniul militar, dar, cu cât situaţia evoluează pe plan regional, cu atât considerăm mai mult că este necesară cooperare", a subliniat Zaharova.
"Urmărim activităţile Alianţei Nord-Atlantice. Dacă decizia NATO este să suplimenteze capacităţile militare şi să să intensifice abordarea agresivă, aceste lucruri nu vor rămâne fără reacţie. Acţiunile NATO nu vor rămâne fără un răspuns adecvat. Suntem preocupaţi de activităţile NATO la frontierele ruse", a subliniat oficialul de la Moscova.
Securitatea Mării Negre, unul dintre principalele puncte de pe agenda summitului NATO
Marea Neagră a devenit una dintre zonele pe care s-a concentrat atenţia întregii lumi, pe măsură ce s-a apropiat summitul NATO de la Varşovia, ceea ce nu este de mirare, ţinând cont de situaţia politică şi de securitate din regiune, afirmă profesorul universitar de la Harvard Dimitar Becev, membru al centrului de reflecţie Al Sharq, într-o analiză publicată pe site-ul Al Jazeera şi preliată de news.ro.
Anexarea Crimeei, în martie 2014, aproape că a transformat Marea Neagră într-un lac rusesc. În condiţiile în care are portul Sevastopol sub control, Moscova are un avantaj geografic faţă de alte ţări cu ieşirea la Marea Neagră, inclusiv faţă de statele membre NATO România, Turcia şi Bulgaria. Navele sale de război sunt văzute adesea foarte la sud, inclusiv în estul Mediteranei sau în largul coastei siriene.
În plus, Rusia este în curs de modernizare şi sporire a capacităţileor în zonă. Flota Mării Negre va primi între 15 şi 18 nave noi, inclusiv şase fregate multirol. În Crimea se află deja rachete sol-aer S-400, cu o rază de acţiune de până la 400 de kilometri, precum şi rachete antinavale de coastă Bastion.
Preşedintele rus Vladimir Putin a autorizat desfăşurarea de rachete balistice Iskander şi de bombardiere TU-22M (cunoscute ca “Backfire”), care pot lansa atât atacuri convenţionale, cât şi nucleare.
În aceste condiţii, liderii şi strategii NATO se tem că Rusia are sau va dobândi capacitatea de a izola Marea Neagră şi au luat măsuri în consecinţă, afirmă Becev.
Începând din primăvara anului 2014, nave de război ale SUA şi altor state aliate patrulează, prin rotaţie, în zonă.
În plus, au fost organizate exerciţiile anuale Sea Breeze, ce implică vase ale statelor membre NATO Turcia, Bulgaria şi România, precum şi ale Ucrainei şi Georgiei.
Cu toate acestea, una dintre principalele întrebări la care se va căuta răspuns la summitul de la Varşovia este dacă NATO ar trebuie să aibă o prezenţă permanentă în regiune, cu riscul de a modifica echilibrul strategic.
Ancorarea Alianţei în Marea Neagră nu este o idee nouă. România face eforturi în acest sens încă de la aderare, din 2004. Astfel, în luna ianuarie, ministrul apărării Mihnea Motoc a lansat o iniţiativă pentru o forţă navală a NATO în Marea Neagră. Ideea se loveşte, însă, de opoziţia unor actori importanţi, precum ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier, care a avertizat recent Occidentul în legătură cu eventuale provocări la adresa Rusiei.
Însă discursul din ce în ce mai agresiv al Moscovei ar putea consolida argumentele României. Numărul doi Consiliul rus de Securitate, Evgheni Lukianov, a ameninţat voalat că România ar putea fi o ţintă pentru un atac nuclear, pentru că găzduieşte sistemul antirachetă Aegis Ashore la baza de la Deveselu.
De asemenea, Bucureştiul şi-a găsit un aliat nesperat în Ankara. Anterior, Turcia se opunea unei suplimentări a prezenţei NATO în Marea Neagră, pentru a evita orice dispute cu Rusia. Acest lucru s-a schimbat, însă, la mijlocul anului 2015, chiar înainte ca aviaţia turcă să doboare un avion militar rusesc la graniţa cu Siria, ce a dus la o îngheţare a relaţiilor
Anexarea Crimeei a distrus, practic, viziunea unei Mări Negre unde Turcia şi Rusia să îşi împartă dominaţia, aşa cum visau unii lideri de la Ankara, explică analistul.
În aceste condiţii, Turcia a salutat prezenţa navelor NATO, chiar dacă acest lucru a dus la o escaladare a tensiunilor cu Moscova, care a trimis, de exemplu, avioane de luptă să survoleze periculos de aproape un distrugător american.
Deşi Convenţia de la Montreux, din 1936, limitează tonajul şi durata prezenţei navelor militare străine în Marea Neagră, Guvernul turc are în prezent tot interesul să aplice regulile mult mai puţin strict decât în trecut.
Schimbarea de atitudine a Turciei este vizibilă şi în intensificarea cooperării cu Ucraina în domeniul apărării.
În tot acest sistem care se formează în Marea Neagră, Bulgaria este piesa lipsă. Pe de o parte, are relaţii strânse cu Statele Unite în domeniul securităţii şi găzduieşte patru baze comune, începând din 2006.
Într-un discurs recent rostit în Parlamentul European, preşedintele Rosen Plevneliev a pledat pentru înăsprirea abordării faţă de Rusia.
Cu toate acestea, premierul Boiko Borisov a declarat ulterior că Bulgaria nu va face parte din forţa de exerciţii a NATO, pentru a evita furia Rusiei. Precauţia sa poate fi determinată de faptul că ţara va organiza alegeri prezidenţiale în luna octombrie, iar tabăra de centru-stânga, pro-rusă, pare să urce în sondaje. În plus, Borisov speră să poată relansa cooperarea cu Rusia în sectorul energetic, după relaxarea sancţiunilor impuse de UE.
Reticenţa Bulgariei a stârnit un scandal la Bucureşti, pentru că a venit în preajma unei vizite a preşedintelui Klaus Iohannis la Sofia, scrie expertul.
Deocamdată, Sofia s-a limitat să promită 400 de militari pentru brigada terestră găzduită de România şi şi-a luat angajamentul să extindă cooperarea cu Bucureştiul pentru securitatea maritimă, în special pentru combaterea migraţiei ilegale şi terorismului.
Becev se aşteaptă ca Bulgaria să rămână discret în urmă, dacă restul statelor member NATO vor susţine forţa navală a NATO la Varşovia, iar Plevneliev şi miniştrii apărării şi de externe îşi vor asuma această responsabilitate, conchide Becev.
Se încarcă comentariile...
