Talibanii au pornit războiul împotriva drogurilor: zeci de oameni ai străzii, dependenţi de droguri, au fost arestaţi şi internaţi în centre specializate
0Imagini zguduitoare cu afgani fără adăpost dependenţi de droguri arestaţi de talibani au fost surprinse de AP. Aproape 150 de persoane au fost duse la un centru de tratament după o razie a poliţiei talibane, săptămâna trecută.
Talibanii care au promis să pună capăt traficului de droguri, au început să efectueze razii la Kabul în căutarea persoanelor dependente de heroină şi metamfetamină, droguri produse local.
Jurnaliştii AP au surprins imagini cu aproape 150 de persoane fără adăpost aliniate, bătute şi internate forţat într-un centru de tratament specializat de la periferia capitalei.
Spitalul Avicenna a fost odată Camp Phoenix, o bază militară înfiinţată de armata americană în 2003. Ea a fost convertită într-un centru medical pentru adicţii cu o capacitate de 1.000 de locuri.
Talibanii le-au ars toate bunurile şi i-au dus la secţia de poliţie. Înainte de internare, pacienţii au fost dezbrăcaţi, bărbieriţi şi raşi în cap.
„Oamenii aceştia sunt practic răpiţi pentru trei luni şi închişi”, spune Mat Southwell un expert britanic în domeniul reducerii efectelor dăunătoare ale drogurilor care a consiliat ONG-uri din Afganistan şi este familiar cu centrul Avicenna.
„Vor primi un tratament medical nesemnificativ şi nu se vor ocupa de nevoile lor. Odată eliberaţi, vor relua consumul de droguri”, a spus el.
Unii lucrători sanitari s-au arătat favorabili faţă de metodele talibanilor care nu au arătat nici în trecut toleranţă faţă de consumul de droguri, considerându-l contrar legilor islamice.
„Nu mai suntem într-o democraţie, aceasta este o dictatură. Iar utilizarea forţei este singura modalitate prin care putem trata aceste persoane ”, a spus medicul Fazalrabi Mayar, care lucrează la un centru de tratament.
Talibanii au arestat şi internat cel puţin 150 de dependenţi de droguri fără adăpost din Kabul FOTO captură Felipe Dana/AP
„Sunt compatrioţi, sunt familia noastră şi există oameni buni în interiorul lor”, a spus luptatorul taliban Qari Fedayee în timp ce lega mâinile unui om al străzii. „Dacă vrea Dumnezeu, oamenii din spital vor fi buni cu ei şi îi vor vindeca”.
La scurt timp după ce talibanii au preluat puterea pe 15 august, Ministerul Sănătăţii taliban a emis un ordin către aceste unităţi medicale, subliniind intenţia lor de a controla strict problema dependenţei, au spus medicii.
Afganistanul, care furnizează majoritatea heroinei distribuită la nivel global datorită cultivării vaste a macului a devenit şi un producător semnificativ de metamfetamină, de aceea are şi un număr mare de dependenţi de droguri. Printre ei se găsesc poeţi, soldaţi, comercianţi, fermieri - tineri şi bătrâni, săraci sau foşti oameni cu stare, talibanii îi văd ca pe o ruşine socială şi ei sunt în general stigmatizaţi de comunitatea conservatoare afgană majoritară.
Potrivit estimărilor locale, doar în Kabul sunt între 100.000 şi 150.000 de persoane care îşi înjectează heroină, iar unele dintre ele consumă şi metamfetamină.
Circa 700 de pacienţi sunt internaţi pentru tratament iar o parte din ei suferă şi de boli psihice.
Bărbaţii sunt aproape numai piele şi os şi plutesc pe holuri ca nişte fantome, potrivit AP. Medicii spun însă că mâncarea puţină este parte a procesului de dezintoxicare.
Vice News a relatat că substanţele folosite pentru tratarea dependenţei de heroină sunt epuizate, în timp ce personalul spitalului nu mai este plătit de luni de zile.
Programul durează 45 de zile şi medicii psihiatri recunosc că nu au resurse, iar pacienţii vor trebui să treacă prin sevraj aproape fără sprijin medicamentos.
Talibanii promit însă că pornesc o luptă contra drogurilor şi că următorii vizaţi sunt cultivatorii.
„Este doar începutul, urmează să-i căutăm pe fermieri pe care îi vom pedepsi în conformitate cu şaria”, a declarat un ofiţer taliban pentru AP.
.
În timpul războiului insurgent, talibanii au beneficiat de comerţul cu droguri prin impozitarea traficanţilor, ei obţinând de altfel venituri prin colectarea de taxe în zonele controlate de ei.
Cercetările efectuate de David Mansfield, un expert în comerţul cu droguri afgan, sugerează că grupul a câştigat 20 de milioane de dolari din impozite în 2020.
„În anii 90, (când talibanii erau la putere) obişnuiau să facă exact acelaşi lucru”, a spus el.
Singura deosebire este că acum există centre de tratament - pe atunci consumatorii de droguri erau scoşi pe munţi sau puşi să stea pe malurile râurilor, crezând acestea practici îi vor face să-şi revină.
Dacă vor avea şi puterea de a interzice producţia de opiu, este o altă poveste, a spus el, argumentând că orice interdicţie semnificativă presupune negocieri cu fermierii care supravieţuiesc din aceste culturi.
Mohammed Kabir, un cultivator de mac în vârstă de 30 de ani, din provincia Uruzgan, s-a internat în spital acum două săptămâni. El a dezvăluit că cererea din partea traficanţilor rămâne ridicată şi că vânzarea de opiu este singurul mijloc de a-şi câştiga existenţa.
Gruparea talibană a negat întotdeauna public conexiunile cu traficul de droguri.
Între 2000 şi 2001, talibani au implementat singurele interdicţii asupra producţiei de opiu care au avut şi rezultate remarcă presa americană.