Lumea, mai puţin tolerantă cu migranţii. Referendum în Elveţia privind renunţarea la acordul cu UE privind libertatea de circulaţie

Lumea, mai puţin tolerantă cu migranţii. Referendum în Elveţia privind renunţarea la acordul cu UE privind libertatea de circulaţie

Foto Shutterstock

Lumea devine mai puţin tolerantă faţă de migranţi, arată un sondaj publicat miercuri şi citat de Reuters, în timp ce Europa se pregăteşte să dezvăluie un nou plan privind acordarea de azil . Elveţienii sunt chemaţi duminică la urne pentru a vota în cadrul unui referendum dacă vor ca ţara lor să renunţe la un acord cu UE privind libertatea de circulaţie a persoanelor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Elveţienii sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a vota în cadrul unui referendum dacă vor ca ţara lor să renunţe la un acord cu Uniunea Europeană privind libertatea de circulaţie a persoanelor, după o campanie care a expus tensiuni în societate în legătură cu străinii, care reprezintă un sfert din populaţie, potrivit Reuters.
 
Partidul Popular Elveţian (SVP, de dreapta), cel mai mare din parlament, conduce iniţiativa ca Elveţia să preia controlul asupra imigraţiei, repetând unele dintre argumentele politicienilor pro-Brexit folosite în campania pentru referendumul din 2016 privind ieşirea Marii Britanii din UE.
 
Sondajele de opinie sugerează însă că partidul nu va avea succes la referendum. Conform unui sondaj gfs.bern, 63% dintre respondenţi se opun propunerii SVP, iar numai 35% o susţin, ceea ce indică faptul că alegătorii vor stabilitate într-un moment de nesiguranţă economică în contextul pandemiei de coronavirus.
 
Cu toate acestea, SVP a făcut apel la susţinerea celor care consideră că imigraţia le pune în pericol cultura. Conform estimărilor, populaţia Elveţiei ar putea creşte de la 8,6 milioane de locuitori la 10 milioane de locuitori până la mijlocul secolului în urma imigraţiei.
 
Partidul susţine că joburile sunt în pericol în contextul în care tineri străini îi înlocuiesc pe elveţienii mai în vârstă, locuinţele devin insuficiente şi se scumpesc, şcolile şi transportul în comun se aglomerează, iar construcţiile se extind tot mai mult în spaţii naturale.
 
„Migranţii ne schimbă cultura. Pieţele publice, trenurile şi străzile devin mai nesigure. În plus, practic jumătate dintre toţi beneficiarii de ajutoare sociale sunt străini”, se arată pe site-ul de campanie al formaţiunii.
 
Oponenţii atrag atenţia că acest plan ar priva companiile de lucrători calificaţi, în special în domeniul sanitar sau al producătorilor farmaceutici ca Roche şi Novartis, şi subminează acordurile care întăresc accesul Elveţiei la piaţa unică europeană, care este una crucială.
 
Cetăţenii din UE, plus din ţări precum Islanda, Norvegia şi Liechtenstein au reprezentat 68% din cele 2,1 milioane de rezidenţi străini în 2019. Italia, Germania şi Portugalia au cele mai mari comunităţi. Peste 450.000 de elveţieni trăiesc în UE.
 
Lumea devine mai puţin tolerantă faţă de migranţi, arată un sondaj publicat miercuri şi citat de Reuters, în timp ce Europa se pregăteşte să dezvăluie un nou plan privind acordarea de azil în urma incendiului într-o tabără supraaglomerată din Grecia ce a lăsat mii de migranţi fără adăpost.
 
Şapte ţări europene, în frunte cu Macedonia de Nord, Ungaria, Serbia şi Croaţia conduc în sondajul Gallup al ţărilor ce acceptă tot mai puţin migranţi.
 
Dar cele mai puternice schimbări de atitudine se observă în Peru, Ecuador şi Columbia, care s-au trezit cu un aflux de venezueleni fugind de tulburările de acasă.
 
Canada era cea mai primitoare ţară faţă de migranţi, urmată de Islanda şi Noua Zeelandă, conform indexului Gallup pe baza a peste 140.000 de interviuri în 145 de ţări şi regiuni.
 
Sondajul le-a cerut oamenilor să-şi spună părerea despre migranţii care trăiesc în ţara lor, despre faptul că le devin vecini şi intră în familiile lor prin căsătorie.
 
Indicii au variat de la 1,49 în Macedonia de Nord la 8,46 în Canada, chiar sub cel maxim posibil de 9.
 
Primul Index Gallup de acceptare a migranţilor a fost realizat pe fondul reacţiei ce a urmat crizei migranţilor din 2015 în Europa când peste un milion de oameni s-au îndreptat spre continent fugind de război şi sărăcie în Orientul Mijlociu şi nu numai.
 
Statele UE sunt de mult timp în dispută asupra modului de a gestiona afluxul de migranţi, dintre care mulţi sosesc în ţările mediteraneene după călătorii periculoase cu barca.
 
Executivul blocului va dezvălui miercuri un plan ce ar obliga legal toţi membrii să găzduiască partea lor de refugiaţi - lucru respins de Polonia şi Ungaria, printre alţii.
 
Propunerea a fost înaintată ca urmare a unui incendiu în insula greacă Lesbos acum o săptămână ce a distrus o tabără de migranţi ce găzduia peste 12.000 de persoane - de patru ori mai mult decât a fost iniţial prevăzută.
 
Dintre ţările europene, numai Suedia şi Irlanda sunt printre primele 10 care îi acceptă cel mai mult pe migranţi, potrivit sondajului Gallup.
 
Potrivit lui Ray, unii ar fi surprinşi de atitudinea pozitivă în Statele Unite unde preşedintele Donald Trump a făcut din reducerea imigraţiei o piatră de temelie a politicii sale.
 
"În ciuda faptului că imigraţia este un subiect atât de fierbinte în SUA, americanii acceptă în mare parte migranţii", a spus ea.
 
Statele Unite s-au clasat pe locul şase în clasament, imediat după Sierra Leone. Potrivit lui Ray, susţinătorii lui Trump acceptă mult mai mult migranţii decât media globală, cu un scor de 7,10.
 
La nivel mondial, indexul a arătat că acceptarea migranţilor este mai mare în rândul generaţiilor mai tinere, persoanelor cu niveluri mai ridicate de educaţie şi celor care trăiesc în zone urbane, mai degrabă decât în zonele rurale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările