VIDEO Statuia din Antwerp a regelui Leopold al II-lea, demontată pe fondul unor proteste anti-rasism

Statuia din Antwerp a lui Leopold al II-lea, regele belgian care a impus în secolul al XIX-lea un regim abuziv în Congo ce a dus la moartea a milioane de oameni, a fost înlăturată marţi de autorităţi după ce a fost ţinta recentelor proteste anti-rasism.

Veche de 150 de ani, statuia regelui Leopold II al Belgiei a fost luată dintr-o piaţă publică din centrul oraşului, după ce a fost incendiată săptămâna trecută, şi dusă la Muzeul Middelheim, unde va fi restaurată şi păstrată.

Timp de decenii, belgienii au fost învăţaţi că ţara lor a dus „civilizaţia” în regiunea africană şi mulţi l-au apărat pe rege ca figură fundamentală. Străzi şi parcuri îi poartă numele, iar statui care îl reprezintă pot fi văzute peste tot în ţară.

În ultimii ani, tinerii în special au contrazis măştenirea lăasată în centrul Africii. Mişcarea a fost acum alimentată de protestele iscate de moartea afro-americanului George Floyd în custodia poliţiei.

Săptămâna trecută, statuia lui Leopold II din Antwerp a fost incendiată. Săptămâna aceasta, o alta din Ghent a fost acoperită cu vopsea roşie, scrie The New York Times. În timpul protestului de duminică din Bruxelles, la care au participat circa 10.000 de oameni, unii au urcat pe statuia lui Leopold şi au fluturat un steag al Republicii Congo, strigând „asasin” şi „compensaţii”.

Până marţi seară, 65.000 de oameni au semnat o petiţie pentru înlăturarea tuturor statuilor din ţară care îl reprezintă pe Leopold II.

Un purtător de cuvânt al primarului, Bart De Wever, a spus că statuia nu a fost demontată în urma protestelor, ci pentru că, fiind avariată, reprezintă o „problemă de siguranţă publică”. Partidul din care face parte primarul este de dreapta şi a solicitat în mai multe rânduri reprimarea imigraţiei.

Purtătorul de cuvânt a spus că ea este dusă la muzeu şi restaurată. El a adăugat că piaţa în care a stat urmează să fie reamenajată în 2023, „probabil fără un spaţiu pentru statuie”.

„Demontarea statuilor este importantă la nivel simbolic, dar este doar începutul”, a spus Joëlle Sambi Nzeba, de origine congoleză, purtătoare de cuvânt a Belgian Network for Black Lives. „Monumentele sunt prezente nu doar în spaţiul public, dar şi în mentalităţile oamenilor”.

Monumentele de acest fel au devenit ţinta protestatarilor din multe oraşe, atât americane, cât şi europene.

În Bristol, statuia Edward Colston, important negustor de sclavi din secolul 17, a fost dărâmată şi aruncată în râu, duminică, iar în Londra, o statuie a lui Robert Milligan, negustor de sclavi din secolul 18, a fost înlăturată marţi.

Leopold II, născut în 1835, a devenit rege în 1865 şi s-a conturat ca simbol al exploatării europene în Africa. Până în 1908, el a condus Congo pentru propriul profit. Folosind o armată privată, formată din orfani congolezi, regele şi agenţii lui au secat ţara de resurse, au ucis elefanţi pentru fildeş şi au exploatat arborii pentru cauciuc. Numeroase familii au fost strămutate cu forţa, membrii lor separaţi şi făcuţi sclavi, lăsând în urmă 10 milioane de morţi, potrivit unor estimări.

Fortele armate ale lui Leopold au devenit notorii chiar şi între puterile coloniale europene, iar în 1906, regele negând acuzaţiile de comitere a atrocităţilor a recunoscut că au fost comise „cel mai probabil cruzimi şi chiar crime”.

Leopold II a renunţat la tronul belgian în 1908, iar Congo şi-a dobândit independenţa în 1960. Perioada în care a fost colonie a pregătit terenul pentru războiul civil şi dictatura care au urmat mulţi ani.

Recent, în Belgia a fost reformat Africa Museum, de la periferia capitalei Bruxelles, şi au fost înlăturate din colecţia lui multe clişee rasiste şi pro-coloniale. 

În ultimii ani au fost făcute numeroase apeluri ca Belgia să plătească despăgubiri Republicii Democrate Congo. În 2018, Organizaţia Naţiunilor Unite a cerut guvernului Belgiei să prezinte scuze pentru crimele comise în timpul perioadei coloniale şi să ofere despăgubiri, pentru a „încheia un capitol negru în istoria şi ca măd de reconciliere”.

În aprilie 2019, Belgia a prezentat scuze pentru răpirea, segregarea, deportarea şi adopţia forţată a mii de copii născuţi în cupluri birasiale în timp ce a condus Burundi, Congo şi Rwanda. A fost prima dată când Belgia şi-a recunoscut responsabilitatea pentru ceea ce istoricii au descris ca un prejudiciu teribil provocat naţiunilor din centrul Africii în timpul celor 80 de ani de colonizare.