Rezultate alegeri Republica Moldova. Posibile variante de coaliţie de guvernare. Plahotniuc, gata să negocieze cu orice partid parlamentar

Rezultate alegeri Republica Moldova. Posibile variante de coaliţie de guvernare. Plahotniuc, gata să negocieze cu orice partid parlamentar

Liderul Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc

Preşedintele Partidului Democrat din Republica Moldova, Vlad Plahotniuc, a admis că formaţiunea sa politică ar putea negocia cu orice alt partid reprezentat în Parlament, în vederea formării unei majorităţi. El a declarat, în cadrul unui briefing de presă susţinut duminică seara, după închiderea secţiilor de votare, că Partidul Democrat nu are politicieni cu care nu acceptă să discute şi nici subiecte pe care nu doreşte să le abordeze.

Ştiri pe aceeaşi temă

"Partidul Democrat va continua proiectele sociale începute şi va iniţia şi altele noi. Este încă devreme să discutăm despre formula politică în care noi vom realiza aceste lucruri, dar ceea ce pot să vă asigur eu este că fiecare mandat primit de Partidul Democrat (...) va lucra pentru cetăţeni, pentru a face viaţa oamenilor noştri mai bună. Indiferent de diferenţele doctrinare dintre partidele care vor fi în Parlament, politicenii din Moldova trebuie să aibă un singur scop: să facă viaţa oamenilor noştri mai bună.

Noi, cei din Partidul Democrat, nu suntem supăraţi pe nimeni, nu avem politicieni cu care nu acceptăm să discutăm, noi nu avem subiecte pe care nu vrem să le discutăm, noi nu vom pune condiţii, dar nu vom accepta nici condiţionalităţi. Noi vrem să lucrăm pentru ţară şi să facem tot ce ne-am angajat la întâlnirile noastre cu oamenii", a afirmat Plahotniuc.

Vlad Plahotniuc a primit sugestii să facă o coaliţie post electorală cu pro-europenii. Nu i-a atacat direct (în campanie – n.e), dar nici nu i-a lăsat să apară în spaţiul public. Dar  Plahotniuc are şi opţiunea unei coaliţii patriotice. În numele actualei doctrine asumate de partidul de guvernământ, care se numeşte Pro Moldova, se poate spune: hai să rezolvăm problema transnistreană, hai să facem o coaliţie patriotică şi să ne reîntregim ţara. Şi asta poate să includă în primul rînd independenţii, dacă vor fi suficient de mulţi, pentru a se obţine o majoritate parlamentară, susţine analistul Dan Dungaciu.

Dar se poate şi o coaliţie amplă, a PD alături de Socialişti şi indepenţi care să ajungă astfel să aibă peste 75 de mandate. Iar o astfel de coaliţie patriotică poate fi justificată şi de Dodon, care va spune că astfel se acceptă planul lui de reglementare a problemei transnistrene.

Tot teoretic, alianţa ACUM, alături de independenţi, ar putea obţine peste 50% (din locurile în Parlament – n.e), însă din datele de până acum acesta e scenariul cel mai puţin probabil.

Ultima variantă, este cea a alegerilor anticipate, asta în cazul în care cele trei mari formaţiuni care vor accede în Parlament nu vor putea articula o formulă de colaborare. Cel mai periculos scenariu rămâne cel al marii coaliţii patriotice.

 Expertul politic Vladimir Socor a declarat pentru Europa Libera că Occidentul s-r pregăti de o coaliţie între PD şi PSRM, la Chişinău, iar un indiciu ar fi şi faptul că de câteva luni încoace, preşedintele pro-rus Igor Dodon a primit multe invitaţii în Occident, nu numai zilele trecute la NATO, dar şi la Paris, şi la Londra, şi în alte capitale europene.

Partidul Socialiştilor a câştigat la alegerile parlamentare de duminică votul politic în circumscripţia naţională, acumulând 31,35% din voturi sau 18 mandate, iar cu alte 16 mandate câştigate în circumscripţiile uninominale este pe cale să obţină cele mai multe locuri în parlament. Sunt rezultate sugerate de datele Comisiei Electorale Centrale, după numărarea voturilor din aproape 99% procese verbale, în urma alegerilor parlamentare. Pe locul doi, la votul politic în circumscripţia naţională s-a situat blocul opoziţiei pro-europene ACUM, cu 26,35% din voturi, sau 14 mandate.

Dar ACUM a câştigat doare 12 mandate în circumscripţiile uninominale, clasându-se al treilea după numărul total de locuri în parlament, 26. Partidul Democrat de guvernământ, chiar dacă s-a situat al treilea la votul politic, obţinând 23,87% sau 13 mandate, a recuperat în circumscripţiile uninominale, unde a câştigat cele mai multe mandate, 18, sau 31 în total, aşa încât se situează pe locul doi în clasamentul general. Partidul Şor, ultimul care a mai intrat în parlament, a obţinut 8,4% la votul politic, adică cinci mandate, şi altele două în circumscripţii uninominale acumulând un total de 7. Au mai fost aleşi trei candidaţi independenţi, inclusiv doi în circumscripţiile din regiunea transnistreană.

Prezenţa la vot a fost de numai 49,21% mai mică decât la alegerile parlamentare precedente. Rezultatele alegerilor au demonstrat că socialiştii şi democraţii au poziţii mai puternice în sudul şi nordul ţării, iar Blocul electoral ACUM este mai prezent în centrul ţării şi în capitală.

Majoritatea covârşitoare a alegătorilor care au participat la referendumul de duminică iniţiat de Partidul Democrat de guvernământ s-au pronunţat atât pentru micşorarea numărului de deputaţi de la 101 la 61, cât şi pentru posibilitatea de a retrage mandatele deputaţilor înainte de termen, dacă aceşti nu-şi îndeplinesc obligaţiile.

Preşedinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Rusu, a spus că pentru micşorarea numărului deputaţilor s-au pronunţat 730 de mii de alegători, iar împotrivă – peste 260 de mii, potrivit rezultatelor parţiale. Pentru posibilitatea revocării mandatelor s-au pronunţat peste 790 de mii de alegători, iar împotrivă – peste 200 de mii.

Participarea la referendumul care nu produce consecinţe juridice a fost de aproximativ 39% din alegători, mai mică decât participarea la alegeri, care a fost şi aceasta redusă, de numai 49,22%.

Pentru prima dată în Republica Moldova, cei 101 deputaţi sunt aleşi în baza sistemului electoral mixt, o combinaţie între sistemul reprezentării proporţionale şi cel majoritar.

Pentru 50 de deputaţi s-a votat, ca şi până acum, pe liste de partid. Iar 51 de deputaţi sunt aleşi în cadrul a 51 de circumscripţii uninominale, câte un deputat pentru fiecare circumscripţie.

La alegerile din 24 februarie, prezenţa la urne a fost de peste 49% din alegătorii înscrişi pe liste sau circa 1 milion 451 mii de votanţi.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările