Imediat după votul din Parlamentul European, Delegaţia UE în Republica Moldova a anunţat că “până la îndeplinirea precondiţiilor politice legate de democraţie, statul de drept şi drepturile omului, plata primei tranşe din asistenţa macrofinanciară rămâne suspendată“. UE a renunţat, aşadar, la orice menajamente în faţa consolidării regimului autoritar de la Chişinău.

Ruptura intervine la exact un an de la acordarea, tot în urma votului europarlamentar, a 100 de milioane de euro ca asistenţă macrofinanciară – 60 de milioane de euro ca împrumuturi şi 40 de milioane ca granturi, ceea ce echivala cu 25% din nevoile financiare externe ale ţării. Ajutorul european era menit să sprijine refacerea după criza economică şi să consolideze efectele în planul refacerii economice ale intrării în vigoare, în septembrie 2014, a Zonei de liber schimb UE – Republica Moldova.

Dincolo de Prut, temerea principală o reprezintă acum o eventuală revenire la obligativitatea vizelor pentru cetăţenii moldoveni în UE, în caz că starea democraţiei va continua să se degradeze în acest an electoral. Deocamdată, tema nu a fost luată oficial în discuţie la Bruxelles.

Replica Guvernului Filip la situaţia de criză a fost pe măsura noului tipar politic pe care sistemul Plahotniuc-Dodon îl impune în republică. După întâlnirea cu ambasadorii statelor UE, Guvernul moldovean a acuzat, într-un comunicat hilar, partenerii europeni pentru eşecul reformei justiţiei, pe motiv că europenii au asistat şi au oferit expertiză în acest domeniu. Prea cusută cu aţă albă, explicaţia avea nevoie să fie dublată de o mobilizare în cel mai pur stil sovietic.

Zilele trecute, 713 primari şi 27 de preşedinţi de consilii raionale au adresat scrisori forurilor europene pentru a protesta faţă de suspendarea pe termen nedeterminat a asistenţei macrofinanciare, calificând drept „inacceptabilă condiţionarea susţinerii europene“. Demersul primarilor puterii reprezintă, totodată, o încercare de dezinformare grosolană: „Votul deputaţilor dintr-un grup politic al Parlamentului European, fără a avea o susţinere semnificativă din partea celorlalte grupuri politice, denotă o poziţie părtinitoare şi o abordare superficială a problemei“. Vom vedea imediat cum a arătat votul de fapt.

Liderul Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, câştigătorul alegerilor anulate abuziv pentru Primăria Chişinăului, a acuzat presiuni asupra aleşilor locali, care ar fi fost ameninţaţi cu deschiderea de dosare penale dacă nu semnează petiţia.

Cum au votat europarlamentarii români?

Din cei 751 de membri ai forului europarlamentar, s-au pronunţat prin vot asupra rezoluţiei 538 de europarlamentari, dintre care 343 (64% din total votanţi) au fost în favoarea rezoluţiei, 35 (7%) împotrivă, iar 160 (30%) s-au abţinut. Conform site-ului www.votewatch.eu, 88% dintre votanţi au respectat linia politică a propriilor grupuri parlamentare. Majoritatea a fost asigurată de membri ai grupurilor Popular, Conservator, Liberal, Verzi şi Stânga radicală. Cele cinci grupuri au prezentat, de altfel, propunerea comună de rezoluţie. Voturile împotrivă au venit mai ales din zona extremistă – Grupul Europa Naţiunilor şi Libertăţii, cunoscut pentru poziţia pro-rusă şi anti-UE. 

Iată cum au votat sau nu au votat - în ciudat de multe cazuri - cei 32 de eurodeputaţi români:

Pentru: Buda, Buşoi, Macovei, Marinescu, Mureşan, Preda, Sogor, Ungureanu, Vălean, Weber, Winkler, Ţurcanu

Împotrivă: Grapini, Frunzulică

Abţineri: Boştinaru, Cristea, Nica, Pavel, Popa, Rebega, Sârbu, Stolojan, Zoană

Nu au votat: Ţapardel, Tănăsescu, Moisă

Absenţi: Diaconu, Drăghici, Ivan, Mănescu, Nicolai, Paşcu

De notat că linia politică a Socialiştilor a fost de abţinere. Totuşi, zece europarlamentari socialişti din statele occidentale au votat în favoarea rezoluţiei. Împotriva textului s-au pronunţat doar trei socialişti, din care doi, după cum se vede mai sus, au fost români.

Fermitate europeană fără precedent

Decizia Curţii Supreme din Moldova de invalidare a alegerilor locale de la Chişinău, are, în opinia Legislativului european, raţiuni „dubioase“, a fost adoptată „în mod netransparent“ şi „a subminat în mod semnificativ integritatea procesului electoral“. Drept urmare, forul europarlamentar îşi exprimă solidaritatea cu cererile protestatarilor de la Chişinău pentru respectarea rezultatului alegerilor.

PE „îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de deteriorarea şi mai gravă a standardelor democratice în Moldova; recunoaşte că decizia instanţelor, despre care s-a afirmat de mai multe ori că este influenţată şi dirijată politic, este un exemplu al acaparării statului şi denotă o criză foarte profundă a instituţiilor din Moldova“. Aşadar, nu mai sunt îndeplinite condiţiile politice pentru asistenţă macrofinanciară – un factor pentru acordarea acesteia este ca ţara beneficiară să respecte mecanismele democratice reale, între care sistemul parlamentar pluripartit şi statul de drept, precum şi să garanteze respectarea drepturilor omului.

„Diplomaţii UE consideră Moldova ca fiind un stat eşuat, iar analiştii o caracterizează drept un stat capturat“ - Helmuth Scholz, europarlamentar german

În consecinţă, forul european îndeamnă Comisia Europeană să suspende orice plăţi prevăzute de asistenţa macrofinanciară pentru Moldova, precum şi sprijinul bugetar al UE pentru Moldova, până la validarea alegerilor din Chişinău şi desfăşurarea alegerilor parlamentare din toamnă în conformitate cu standardele internaţionale.

Nu lipsesc criticile privind lipsa de progrese în anchetarea fraudei bancare din 2014, când au fost furaţi 1 miliard de dolari din sistemul financiar moldovenesc. De asemenea, europarlamentarii îşi exprimă „îngrijorarea cu privire la concentrarea puterii politice şi economice în mâinile unui grup restrâns de persoane, deteriorarea statului de drept, a standardelor democratice şi a respectării drepturilor omului, politizarea excesivă a instituţiilor statului, corupţia sistemică, lipsa de independenţă a sistemului judiciar“.

Un diagnostic precis al situaţiei de peste Prut, sintetizat, în luarea sa de cuvânt, de către europarlamentarul german de stânga, Helmuth Scholz, care a subliniat că „diplomaţii UE consideră Moldova ca fiind un stat eşuat, iar analiştii o caracterizează drept un stat capturat. H. Scholz a cerut Comisiei Europene să demareze o investigaţie privind „furtul secolului“ de la Chişinău:

Milioane de euro din banii plătiţi de cetăţenii europeni la buget prin taxe ajung în Moldova de ani de zile. Aceşti bani ar trebui să ajungă în programe care ajută la creşterea nivelului de trai în Republica Moldova, nu în cine ştie ce bănci, în conturile cine ştie căror persoane. Nu ar trebui să fie atât de greu. Există raportul Kroll, care a fost comandat de banca naţională. În acest raport este evidenţiat faptul că aproape jumătate din sumele dispărute se află în UE, a argumentat, pentru Radio Europa Liberă, europarlamentarul german.

În tot acest timp, Bucureştiul a păstrat o rezervă atât de „diplomatică“, încât se naşte întrebarea: care e, de fapt, poziţia României privind încălcarea normelor democratice în Republica Moldova? Până la un răspuns, avem o primă şi îngrijorătoare certitudine: doar 12 din cei 32 de europarlamentari români au votat pentru sancţionarea derapajelor regimului de la Chişinău.