Puteţi consulta aici în integralitate documentul intitulat EU Terrorism Situation and Tred Report (TE-SAT).
 
În continuare, iată câteva dintre principalele concluzii ale raportului, subliniind şi relevanţa lor pentru România. Este util să legăm acest raport cu cel al grupului MONEYVAL despre România prezentat de ziarul nostru în premieră în urmă cu puţin timp, cel privind analiza luptei împotriva spălării banilor şi finanţării mişcărilor teroriste. În acest sens, de remarcat una dintre concluziile raportului Europol: „UE continuă să servească drept zonă pentru finanţarea, oferirea de logistică, de refugiu şi recrutare pentru grupările  teroriste care operează în principal în afara Europei. Aceasta se aplică îndeosebi, dar nu exclusiv, grupărilor teroriste turceşti PKK şi DHKP/C, grupărilor teroriste din nordul Caucazului şi grupării libaneze Hezbollah".  În cazul României, raportul MONEYVAL menţiona tocmai succesul unei operaţiuni SRI pentru neutralizarea unei reţele PKK de strângere de fonduri şi finanţare a activităţilor teroriste.
 
Statele membre ale Uniunii Europene definesc terorismul ca o sumă de acte criminale cu scopul de a intimida populaţia şi de a obliga statele să  se supună cererilor formulate de autorii acestor acte sau/şi pentru a destabiliza structurile fundamentale politice, economice, constituţionale sau sociale ale unei ţări sau ale unei organizaţii internaţionale.
 
Raportul TE-SAT, 2014
 
Documentul precizează că " ameninţarea teroristă în Europa rămâne puternică, menţinută sub diferite forme şi motivată de scopuri diverse. Există o ameninţare crescândă din partea acelor cetăţeni UE care s-au deplasat în zonele de conflict pentru a se angaja direct în activităţi teroriste, ei întorcându-se în UE cu dorinţa de a comite acte teroriste. La nivelul anului 2013, acest lucru a fost evident în mod special în cazul Siriei. Fenomenul adaugă o nouă dimensiune ameninţărilor deja existente în UE deoarece presupune apariţia unor noi grupări în Statele Membre, grupări care posedă atât intenţiile cât şi capacităţile necesare pentru a comite acte teroriste, ceea ce poate duce la apariţia unor acte teroriste cu ţinte şi planificări neaşteptate. Instabilitatea din anumite ţări din Orientul Apropiat şi din nordul Africii afectează în mod direct securitatea UE".

 
Ameninţarea teroristă la nivelul UE rămâne ridicată şi diversă, afirmă raportul Europol, chiar dacă numărul actelor efective de terorism a scăzut în 2013 faţă de anii precedenţi iar incidentele au fost la o scară mică. Dar, şi acest lucru este foarte important, „majoritatea statelor membre UE continuă să considere că terorismul cu motivaţii religioase reprezintă o ameninţare majoră, fapt evidenţiat de numărul în creştere al arestărilor".

Context în care, în mod evident, ameninţarea cea mai importantă continuă să vină din partea cetăţenilor UE care s-au înrolat în brigăzile teroriste afiliate mişcării Al-Quaeda, „numărul acestora crescând în mod substanţial în 2013, destinaţia de predilecţie rămânând Siria". Se estimează că această creştere este „exponenţială", aşa cum exponenţială este şi primejdia pe care o reprezintă reîntoarcerea în Europa a acestor persoane, „luptătorii străini" înrolaţi în Siria dar şi în brigăzile teroriste care acţionează în Irak, Liban, Afganistan şi în mai multe ţări africane (Libia, Nigeria, Mali, printre altele). „Aceştia pot să încerce formarea unor celule logistice, financiare sau de recrutare şi pot constitui modele pentru alte persoane din interorul comunităţilor extremiste - întărind şi mai mult capacitatea acestora în a încuraja pe alţii să plece spre zonele de conflict. În plus, motivaţiile lor s-au întărit în perioada în care au fost în zonele de conflict, acolo unde au putut dobândi pregătirea şi contactele necesare pentru a putea comite atacuri teroriste în interiorul UE".

 
Aceasta, subliniază raportul Europol, în contextul în care interesele europene se află sub un risc ce creşte în mod continuu datorită dezvoltărilor dramatice din Orientul Apropiat şi din unele ţări din nordul Africii şi din Asia unde se înregistrează nivele ridicate ale activităţii teroriste. Foarte interesantă, în acest sens, este observaţia situaţiei generale a mişcării teroriste formulate de autorii raportului: 
 
„Revoluţiile arabe, începute în Tunisia la finele anului 2010, au facilitat consolidarea capacităţilor operaţionale şi a bazelor de sprijin pentru grupările teroriste implicate în conflicte regionale. Grupări motivate de ideologii identice sau similare cu cea a Al-Quaeda continuă să aibă un impact semnificativ asupra situaţiei de securitate în ţări ca Afganistan, Irak, Mali, Nigeria, Pakistan, Somalia şi Yemen. În plus, mişcările afiliate Al-Quaeda au căpătat o bază puternică de acţiune în Siria prin implicarea lor în războiul civil care afectează ţările învecinate şi alte state din Orientul Mijlociu. Implicarea aceasta întăreşte poziţia grupărilor respective, oferind zone de refugiu şi o largă gamă de oportunităţi, inclusiv baze de antrenament şi posibilitatea de colectare de fonduri, prezentând în consecinţă un risc sporit pentru Uniunea Europeană".
 
Terorismul în date şi cifre la nivel european în 2013

La nivelul anului 2013, în UE au avut loc 152 de atacuri teroriste. Majoritatea s-au produs în Franţa, Spania şi Marea Britanie. După o creştere înregistrată în 2012 (219), numărul atacurilor teroriste în Europa a scăzut sub nivelul înregistrat în 2011 (174). În urma atacurilor teroriste, au murit 7 persoane şi 9 au fost rănite. Atacurile armate cele mai frecvente au fost în Franţa şi cele destinate să producă pagube materiale au fost în Spania.

Ca în anii precedenţi, mai mult de jumătate din atacuri (84) au fost revendicate sau atribuite unor grupări separatiste: 58 în Franţa şi 26 în Spania. După o creştere ca număr în 2012, frecvenţa atacurilor separatiste a scăzut semnificativ în comparaţie cu anii anteriori, de la 110 (2011) la 167 (2012) şi 84 (2013). Numărul atacurilor cu bombă a scăzut considerabil, de la 91 în 2012 la 31 în 2012, dar numărul atacurilor armate a rămas stabil.

Numărul atacurilor comise de grupările anarhiste sau de extremă-stângă a crescut de la 18 în 2012 la 24 în 2013...Ţările membre în care au fost raportate asemenea atacuri sunt Grecia, Italia şi Spania. Numărul atacurilor în Grecia a crescut în mod semnificativ la 12 în 2013, după ce scăzuse de la 6 (2011) la unul singur în 2012. O schimbare semnificativă a apărut în modul de operare: dacă cel mai des folosit atac până acum era incendierea, în 2013 au fost folosite bombele.

Nici unul dintre atacuri nu poate fi clasificat drept act de terorism cu inspiraţie religioasă,  sau acte de terorism individuale sau aparţinând grupărilor de extremă-dreaptă. Cu toate acestea, două persoane au fost ucise în Marea Britanie ca urmare a două atacuri teroriste separate, unul motivat de extremismul religios şi altul de ideologia de extremă-dreptă.

În 2013, aproape 70% dintre atacuri au fost îndreptate asupra sectorului de bussines şi proprietăţilor private. Continuă să scadă proporţia atacurilor îndreptate împotriva proprietăţilor guvernamentale.

La nivelul anului 2013, a crescut numărul arestărilor pentru pregătirea şi comiterea de atacuri, finanţarea terorismului, şi transportul sau facilitarea transportului unor luptători în zonele de conflict. În anii precedenţi, arestările erau făcute predominant pentru apartenenţa la o organizaţie teroristă.


Tipologia mişcărilor teroriste

Terorism de inspiraţie religioasă comis de persoane izolate, de grupuri, de reţele sau organizaţii care evocă religia ca justificare a acţiunilor lor. Grupurile inspirate sau afiliate la Al_quaeda aparţin acestei categorii.

Ethno-terorismul şi grupurile separatiste sunt motivate de naţionalism, etnicitate şi/sau religie.

Terorismul de extremă-stângă are ca ţel schimbarea întregului sistem politic, social şi economic în acord cu modelul stângii extremiste. Ideologia lor este adesea cea marxist-leninistă. Agenda grupărilor anarhiste este adesea una de tip revoluţionar, anti-capitalist şi anti-autoritar. Nu toate statele membre fac distincţia între activităţile acestor două tipuri de grupări. Iată de ce, în cadrul raportului Europol, cele două grupuri sunt analizate împreună.

Grupările teroriste de extremă-dreapta doresc o schimbare a întregului sistem politic, social şi economic în funcţie de modelul de extremă dreapta. Rădăcinile ideologice ale terorismului şi extremismului european de extremă-dreapta pot fi, de obicei, identificate cu naţional-socialismul.

Terorismul cu temă unică înseamnă actul de violenţă comis în scopul de a schimba o politică oarecare în cadrul unei societăţi anume. Termenul este folosit, în general, pentru a descrie grupările teroriste care militează pentru drepturile animalelor şi cele ecologiste.


Dacă acestea au fost câteva dintre estimările pentru ceea ce a fost anul 2013, putem vedea uşor că realitatea anului 2014 a confirmat şi chiar a amplificat tendinţele anunţate în analiza Europol. Este cert că a crescut nivelul ameninţării teroriste, că au continuat să se producă acte teroriste grave (asasinatul cu motivaţie religioasă de la Bruxelles, printre altele), că se confirmă existenţa unor reţele extrem de bine organizate de transfer către şi din zonele de conflict, că sunt extrem de active celulele teroriste specializate în colectarea de fonduri şi organizarea de centre de pregătire şi îndoctrinare, concentrate acum, din ce în ce mai mult, pe convertirea unor tineri care provin din comunităţi altele decât cea musulmană. Context în care, din păcate, ameninţările directe ale Califatului către statele europene sunt nu numai foarte reale, dar pot să devină chiar sursa unor acte teroriste în interiorul UE.
Vom reveni, într-un alt material, asupra celei mai spectaculoase noi forme de îndoctrinare şi acţiune directă folosită  acum de mişcările teroriste, cea pe Internet, prin intermediul reţelelor sociale şi a modalităţilor de răspuns folosite în acest adevărat război informaţional propriu timpului în care trăim.