Oraşul Rostock comemorează 20 de ani de la cel mai grav atac anti-imigranţi, în ciuda „rasismului latent” al populaţiei

Oraşul german Rostock a fost scena unor demonstraţii la care au participat peste o mie de oameni pentru comemorarea a 20 de ani de la cel mai grav atac din istoria Germaniei împotriva refugiaţilor vietnamezi şi ţigani.

Manifestanţii au luat, sâmbătă, cu asalt străzile Rostock-ului, oraş din nord-estul landului Mecklenburng-Pomerania de Vest, unde au adus o placă comemorativă la primărie, în amintirea răscoalei desfăşurată în perioada 22-26 august 1992, informează „Deutsche Welle”.

Organizatorii demonstraţiei cu sloganul „Problema e rasismul” au spus că mii de oameni au venit la evenimentul comemorativ. Reprezentanţii au mai declarat că rasismul „nu este un fenomen extremist, în 1992 era răspândit până la clasa mijlocie şi era alimentat de partidele clasei mijlocii şi de media”.

Placa memorială este o replică a cele din 1992 pusă în primăria oraşului în '92 de organizaţia „Fiii şi Fiicele Evreilor Francezi Deportaţi”, condusă de jurnalistul franco-german Beate Klarsfeld. Acesta s-a  gândit să comemoreze atacurile din 1992, dar şi cei 3.000 de romi ucişi în 1944 în lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau. Poliţia a reţinut grupul în timp ce încerca să atârne placa, fiind ulterior dată jos de autorităţi. Placa s-a pierdut, iar primarul actual al Rostock-ului, Roland Methling, a luat hotărârea de a realiza o replică după placa pierdută.

Mesajul preşedintelui

Preşedintele german Joachim Gauck a participat, duminică, la Rostock, la marcarea a 20 de ani de la revoltele rasiste.

Preşedintele federal a adresat un avertisment militanţilor din cadrul extremei drepte şi tuturor celor care se opun democraţiei. „Nu ne este frică de voi. Indiferent unde vă veţi manifesta, ne veţi găsi în calea voastră", i-a avertizat el.

Cele mai grave violenţe de la Al Doilea Război Mondial

La doar doi ani de la reunificarea Germaniei „cele mai dure amintiri ale pogromului nazist au ieşit la iveală”, relatează postul regional de televiziune NDR, care a consacrat un documentar acestor evenimente.
În august 1992, sute de oameni au aruncat cu pietre şi grenade într-o clădire folosită ca refugiu de imigranţii vietnamezi şi romi. Deşi doar câteva sute de extremişti de dreapta au săvârşit atacul, aproximativ 3.000 de locuitori din zonă au privit incidentele şi au strigat: „Afară cu străinii!”.

Reacţia autorităţilor germane a fost întârziată, abia la o zi după iscarea violenţelor oficiali oraşului Rostock trimiţând trupe de poliţişti la locul incidentelor.Au venit şi întăririle din Hamburg, care s-au însă retras la scurt timp crezând că au potolit atacatorii. Extremiştii de dreapta s-au întors şi au dat foc unui hostel în care lucrau cel puţin 100 de refugiaţi vietnamezi.

În ciuda actelor de violenţă, bilanţul autorităţilor nu a indicat niciun deces. Investigaţiile ulterioare au dus la 370 de arestări şi 408 interogări privind violenţele săvârşite în perioada 22-26 august 1992.

Incidentul de la Rostock nu a fost însă singurul. Cu un an înainte de atacul de la Rostock, un hostel cu refugiaţi din Hoyerswerda a fost asaltat de protestatari, incidentul rezultând cu rănirea a 32 de persoane În noiembrie 1992, neo-naziştii din oraşul Mölln au incendiat casa unei familii de turci, iar în localitatea Solingen cinci persoane au murit într-un pârjol asemănător, în 1993, scrie „Der Spiegel”.

Extremismul anti-imigranţi are încă rezonanţă în convingerile unor grupuri organizate de cetăţeni germani. În ciuda sentimentelor pozitive şi a celor de comemorare a atacului de la Rostock, „estul Germaniei are mulţi locuitori străini, fapt ce a dus la apariţia a tot mai multe voci de rostesc sloganuri xenofobe. Există un rasism latent în rândul populaţiei”, a explicat Dimitri Avramenko, un politician însărcinat cu problemele imigranţilor din Schwerin, municipiul landului Mecklenburng-Pomerania de Vest.