Metodele naziste ale unui primar din Ungaria pentru a scăpa de romi: „Fără ţigani, oraşul se va dezvolta mai uşor“

Metodele naziste ale unui primar din Ungaria pentru a scăpa de romi: „Fără ţigani, oraşul se va dezvolta mai uşor“

David Janiczak, primarul din partidul Jobbik care conduce Ozd, impune condiţii dure muncitorilor romi FOTO AP

Un primar din Ungaria, membru al partidului de extremă-dreapta Jobbik, impune ţiganilor din orăşelul lui condiţii inumane: muncitorii se trezesc în mijlocul nopţii şi merg kilometri întregi pentru a reuşi să ajungă la serviciu până la ora 6.00. În timpul serviciului, nu au acces la apă potabilă şi nici la toalete. În curând, fiecare mişcare a lor va fi supravegheată de camere.

Ştiri pe aceeaşi temă

Muncitorii chinuiţi sunt de etnie romă, bărbaţi şi femei, iar şeful lor este chiar primarul care duce o campanie împotriva lor, campanie susţinută şi de partidul din care face parte, Jobbik. Modul de a conduce orăşelul Ozd al primarului David Janiczak dă indicii despre cum va arăta Ungaria dacă premierul Viktor Orbán şi partidul de guvernământ Fidesz va fi înlăturat de la putere, notează „Sun Herald“.
 
Partidul de extremă-dreapta Jobbik conduce peste zece oraşe din Ungaria şi deţine 12% din locurile din Parlament. De asemenea, este şi cel mai popular partid printre tinerii votanţi. Dacă această tendinţă continuă, partidul ar reprezenta o concurenţă serioasă pentru Fidesz, în alegerile din 2018.
 

Condiţiile impuse sunt menite să gonească populaţia romă

De când David Janiczak a câştigat scaunul de primar al Ozd, din a cărei populaţie de 34.000, aproximativ o treime sunt ţigani, membri minorităţii care lucrează la ferma oraşului sau în cadrul altor proiecte publice au suferit o înrăutăţire a condiţiilor de muncă. Primarul a impus un program mai lung, pauze mai puţine şi, în curând, va introduce şi camere de supraveghere pentru a se asigura că muncitorii nu se lenevesc.
 
David Janiczak, 28 de ani (foto dreapta) a sugerat că aceste condiţii dure sunt, de fapt, intenţionate să gonească populaţia de etnie romă. „Fiecare persoană din Ozd are două opţiuni: fie locuieşte aici în ordine şi construieşte oraşul, fie îl distruge“, a declarat Janiczak pentru „Associated Press“. „Majoritatea acestor elemente distructive sunt ţiganii fără de care... va fi mai uşor pentru oraş să se dezvolte“, adaugă el.
 

Ozd – „laboratorul guvernului“

Cu mai puţini romi, spune Janiczak, oraşul ar cheltui mai puţin pe ajutoarele sociale, iar oamenii s-ar simţi mai în siguranţă. Jobbik se foloseşte de oraşul Ozd ca de un „laborator al guvernului“, experimentând cu politici şi idei la nivel municipal, totul în timp ce popularitatea partidului creşte în toată ţara, este de părere Peter Kreko, directorul Institutului de Capital Politic, care a urmărit dezvoltarea partidului timp de ani întregi.
 
Campaniile electorale de anul trecut ale Jobbik au prezentat candidaţii însoţiţi de familiile lor şi de animalele de case, şi au îndulcit tonul radical, dar Kreko spune că în Ozd se demonstrează că vederile extreme ale partidului au rămas aceleaşi. „Intenţiile şi planurile Jobbik şi tratamentul angajaţilor neagă eforturile de a-şi îndulci imaginea. Ceea ce pune în practică este un rasism discriminator, ideologic“, spune Kreko.
 
În timpul erei comuniste, Ozd, care se află la 150 de kilometri de capitala Budapesta, avea o oţelărie în care erau angajaţi aproximativ 14.000 de oameni. După ce fabrica şi mina de cărbuni s-au închis, în anii '90, rata şomajului a sărit la peste 20%, iar cei mai afectaţi au fost romii necalificaţi.
 
Muncitorii romi reprezintă mare parte din cei 1.300 de rezidenţi ai oraşului care iau parte la programul public de angajare ce a fost introdus în toată Ungaria, la sfârşitul anului 2013, de guvernul Orbán. După ce Janiczak a preluat funcţia în 2014, el a pus în aplicare regulile şi chiar a implementat unele noi, cum ar fi camerele de supraveghere. Salariul net pentru muncitorii necalificaţi este de aproximativ 51.000 de forinţi (165 de euro) pe lună, şi mulţi sunt bucuroşi să-l primească deoarece Guvernul a tăiat mult din beneficiile de şomaj, care acum sunt denumite „alocaţii pentru căutarea slujbelor“.
 

Muncitorii se plâng că nu au acces la toaletă

De curând, un grup de aproximativ 12 muncitori pregătea un teren pentru a fi plantat, chiar la marginea oraşului. Cu greble şi sape în mâini, plângerile muncitorilor variau de la pauzele de doar cinci minute pe oră, până la lipsa apei potabile şi a accesului la toaletă. Ziua de lucru a lor începe acum cu două ore mai devreme, de când Janiczak conduce oraşul, adică mulţi trebuie să meargă pe jos la serviciu pentru că atât de devreme nu prea circulă nimic.
 
Indignarea a fost şi mai mare cu privire la o clauză a noului contract de muncă potrivit căreia oficialii pot să evalueze performanţa la locul de muncă cu ajutorul imaginilor şi filmelor. „Este vorba de intimidare. Nu îndrăznim să stăm jos timp de cinci minute. Ei au spus că nu putem, chiar dacă începe să ne curgă sânge din nas“, spune Bela Biro, un rom care a lucrat la oţelărie şi care acum lucrează în cadrul proiectului de agricultură al primăriei.
 
De cealaltă parte, Janiczak spune că urmează legile existente. „Nu vrem altceva decât să impunem ordinea, regulile privind angajarea şi educarea acestor oameni să muncească. Cred că problema lor nu este cu mersul pe jos, ci să muncească şi nu doar să apară la muncă“, explică primarul.
 

„Camerele de supraveghere le amărăşte şi mai mult viaţa muncitorilor“

În ceea ce priveşte supravegherea video, Janiczak spune că oraşul a cheltuit 340.000 de forinţi (1.100 de euro) pe opt camere de filmat, nu doar pentru a supraveghea muncitorii, ci şi pentru a proteja supraveghetorii de ameninţări şi atacuri. 
 
Acestea vor lămuri multe dispute. În lumea dezvoltată, civilizată, fiecare loc de muncă este dotat cu camere. De ce angajaţii publici să fie excluşi de la asta?“, spune primarul. Cei din programul public de angajare ar trebui să se obişnuiască să fie urmăriţi, adaugă el.
 
David Janiczak spune că planul de supraveghere a fost aprobat în urma unei investigaţii oficiale şi că înregistrările vor fi făcute „cu ocazii excepţionale“. Activiştii pentru drepturile omului spune că această măsură este, de fapt, hărţuire. 
 
Chinuirea angajaţilor publici, deja fără apărare, cu problema supravegherii reprezintă un lucru inacceptabili şi le amărăşte şi mai mult viaţa. Mai justificat ar fi ca inspectorii de muncă să fie supravegheaţi şi să li se monitorizeze modul în care aceştia îi tratează pe muncitori“, spune Mate Szabo, directorul Sindicatului Libertăţilor Civile din Ungaria.
 

Mahalalele din Ozd FOTO AP

Ozd a fost nominalizat să găzduiască o închisoare nouă care „să sperie infractorii“

Noul primar susţine că planurile sale de a crea noi locuri de muncă ar putea atrage înapoi pe mulţi dintre cei 15.000 de rezidenţi care au părăsit Ozd în ultimele două decenii. 
 
Ca parte din acest plan, Janiczak a nominalizat Ozd ca locaţie pentru una dintre cele câteva noi închisori pe care Guvernul vrea să le construiască până în 2019, fapt ce ar crea 250 de noi slujbe. O închisoare „sperie şi infractorii“, spune primarul.
 
Mulţi dintre romii din oraş locuiesc în mahalale sărace, unde duc lipsă de apă curentă şi de unde nu se ridică gunoiul. Ei au la comun o pompă de apă şi ard gunoiul pe câmpurile din apropiere, conchide „Sun Herald“.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: