Război în Ucraina, ziua 50. Crucişătorul rus Moskva s-a scufundat, fapt recunoscut şi de Rusia, care însă anunţă bombardamente la graniţa sa
0
Războiul declanşat de Rusia în Ucraina a dus la pierderi economice masive pentru Kiev, care a pierdut 80% din veniturile sale vamale, iar veniturile din impozite au scăzut aproape la jumătate. Între timp, în a 50-a zi a conflictului, Rusia a luat ostatice echipajele a două nave din Mariupol, în timp ce crucişătorul său Moskva a suferit avarii grave în urma unui incendiu care a dus la detonarea muniţiei de la bord.
UPDATE 23.30 Preşedintele ucrainean Volodymyr Zelensky a acuzat Germania şi Ungaria că blochează eforturile de impunere a unui embargo asupra vânzărilor de energie. Acest lucru a fost anunţat de şeful statului într-un interviu acordat BBC. Dacă nu se impune embargoul asupra vânzărilor de energie, Rusia ar putea primi până la 250 de miliarde de lire sterline (326 de miliarde de dolari) în acest an.
„Unii dintre prietenii şi partenerii noştri înţeleg că acum este un alt moment, că nu mai este o chestiune de afaceri şi bani... că este o chestiune de supravieţuire”, a spus el. Zelensky a cerut din nou altor ţări să furnizeze mai multe arme Ucrainei, spunând că Ucraina nu le obţine suficient de repede pentru a respinge atacul Rusiei.
"Statele Unite, Regatul Unit, unele ţări europene - încearcă să ajute şi ajută. Dar încă avem nevoie de el mai devreme, mai devreme şi mai repede. Cuvântul cheie este „acum'", a spus Zelensky.
UPDATE 22.55 „În timpul remorcării crucişătorului Moscova către portul de destinaţie, nava şi-a pierdut stabilitatea din cauza avariei carenei apărute în urma incendiului care a provocat detonarea muniţiei. În condiţiile unei mări furtunoase, nava s-a scufundat", a declarat Ministerul rus al Apărării. Aceştia au adăugat că, echipajul crucişătorului a fost evacuat pe navele Flotei Mării Negre din zonă.
UPDATE 22.03 Forţele de operaţiuni speciale ucrainiene au aruncat în aer un pod cu echipament rusesc al unei coloane ruse care se îndrepta spre Izium. Acest lucru a fost anunţat de şeful Administraţiei Regionale de Stat Harkov, Oleh Synegubov.
"Vă raportez pe scurt situaţia din regiunea Harkov: într-o singură zi ruşii au lansat 34 de lovituri cu MLRS şi artilerie în raioanele Harkov. Astăzi ocupanţii au tras asupra Zolociv şi asupra aşezărilor din apropiere. Din păcate, sunt victime. Un bărbat a murit", a spus el. Astfel, potrivit lui Oleh Synegubov, în timpul invaziei pe scară largă a Rusiei, 503 civili au fost ucişi în regiunea Harkov, inclusiv 24 de copii.
"Direcţia Izium rămâne una dificilă. În regiune sunt lupte. Dar Forţele noastre Armate deţin poziţii puternice şi obţin multe victorii militare, pe care nu le putem spune imediat, pentru că operaţiunile de luptă sunt în desfăşurare. Forţele de operaţiuni speciale au aruncat în aer podul de pe una dintre rutele dinspre Rusia cu echipament de luptă care merge la Izium. "Maşini blindate Tigru, Kamaz şi 3 Ural. Luptătorii noştri au distrus întreaga coloană inamică", a spus el.
Tot astăzi, drona de recunoaştere a inamicului Orlan-10, care efectua recunoaşteri, a fost doborâtă peste Balakliya.
UPDATE 21.40 Oleksandr Kornienko, prim-vicepreşedintele Radei Supreme a Ucrainei, observă că aproximativ 34 de deputaţi din cadrul fracţiunii Platforma Opoziţiei pentru viaţă rămân în parlament, dar acum toţi nu mai sunt afiliaţi.
„Viitorul partidului OPZZH (partidul pro-rus din Parlamentul ucrainean) este clar, există o decizie a Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională de a suspenda activităţile acestui partid în timpul războiului. Şi acum, din câte ştiu eu, se pregătesc procese", a spus Kornienko.
În ceea ce priveşte fracţiunea parlamentară „OPZZH”, el a reamintit că astăzi în şedinţa parlamentară s-a citit decizia că „activitatea acestei fracţiuni din Rada Supremă este suspendată şi toate drepturile ei sunt, de asemenea, suspendate”. Kornienko a menţionat că aceste drepturi includ participarea la reuniunile Consiliului de conciliere şi numirea adjuncţilor acestora în funcţii de conducere în comisiile parlamentare.
UPDATE 20.52 În regiunea Herson oraşul Oleshki a intrat sub ocupaţie rusească. Primarul Yevhen Ryschuk a anunţat ocuparea oraşului.
„Drapelul Rusiei atârnă deja pe principala clădire administrativă a oraşului, iar acum trupele ruse preiau complet oraşul, din păcate”, a transmis oficialul. Potrivit acestuia, patrulele ucrainene nu vor mai fi văzute pe străzi, iar ocupanţii vor începe să patruleze în locul acestora.
UPDATE 20.40 Statele Unite cred că incendiul de pe nava de război rusă „Moscova” încă nu a fost eliminat şi că aceasta a suferit avarii semnificative, a declarat joi un înalt oficial american din domeniul apărării, potrivit Reuters.
Se crede că nava de război, un crucişător din epoca sovietică, se află încă pe linia de plutire, iar Statele Unite presupun că se îndreaptă spre Sevastopol, a precizat oficialul.
„Evaluarea noastră este că încă pare să fie un incendiu la bord”, a adăugat oficialul american.
UPDATE 20.30 Finlanda, care a anunţat că o decizie privind aderarea la NATO va fi luată în „câteva săptămâni”, se aşteaptă la o reacţie din partea Rusiei şi este pregătită pentru „diferite tipuri de ameninţări” din partea Moscovei, a declarat joi la CNN ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto.
Potrivit premierului, Finlanda speră să încheie discuţiile politice interne privind o eventuală cerere de aderare a ţării la NATO „până la mijlocul verii”.
UPDATE 20.07 Rusia şi-a mutat mai la sud navele pe care le avea desfăşurate în nordul Mării Negre, în urma incidentului cu crucişătorul „Moscova”, nava amiral a Flotei sale din Marea Neagră, care a fost grav avariată miercuri seara, a declarat joi un înalt oficial de la Pentagon.
UPDATE 20.00 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat din nou ţările europene care continuă să cumpere petrol rusesc că ajută Rusia să „îşi câştige banii cu sângele altora”: „Petrolul rusesc este plătit cu bani de sânge".
UPDATE 19.10 Parlamentul ucrainean a adoptat o rezoluţie prin care califică drept ”genocid” acţiunile Rusiei în Ucraina.
UPDATE 18.48 Ucraina respinge acuzaţiile Moscovei potrivit cărora ar fi bombardat sate ruseşti de frontieră şi acuză, din contră, Rusia de planificarea unor ”atacuri teroriste” în regiunea de frontieră, cu scopul de a alimenta ”isteria antiucraineană” în Rusia, relatează AFP.
Consiliul Naţonal ucrainean de Securitate şi Apărare acuză ”serviciile speciale inamice (de faptul că) au început să aplice un plan în vederea efectării unor atacuri teroriste, cu scopul de a injecta o isterie antiucraineană în Rusia”.
UPDATE 18.00 De la începutul războiului din Ucraina, în 24 februarie, au fost avariate 324 de spitale, 24 dintre ele fiind complet distruse, conform datelor transmise joi de către Ministerul ucrainean al Sănătăţii.
UPDATE 17.52 Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Consiliul Europei au solicitat joi Rusiei să nu mai atace lăcaşe de cult şi locuri cu semnificaţie religioasă din Ucraina.
„Facem apel la Rusia să înceteze distrugerea siturilor religioase şi a lăcaşelor de cult, care este o crimă împotriva umanităţii, la fel ca şi uciderea nediferenţiată a zeci de mii de civili”, se arată într-un comunicat comun.
„Suntem consternaţi de distrugerea siturilor religioase şi a lăcaşelor de cult: biserici, sinagogi şi moschei. Acestea sunt vitale pentru diferitele comunităţi religioase din ţară, mai mult ca oricând pe timp de criză”, continuă comunicatul.
Potrivit Kievului, circa 60 de biserici şi alte lăcaşe de cult din Ucraina au fost distruse în urma bombardamente ruseşti de la începutul războiului, la 24 februarie.
UPDATE 17.35 Guvernatorul regiunii Breansk, Aleksandr Bogomaz, a acuzat joi armata ucraineană de faptul că a efectuat un bombardament în orăşelul Klimovo, situat la frontiera ruso-ucraineană.
„Forţele armate ucrainene au tras asupra Klimovo. Două imobile locuite au fost avariate în bombardament şi există răniţi în rândul locuitorilor”, acuză guvernatorul.
AFP scrie că nu a fost în măsură să verifice imediat, în mod independent, aceste acuzaţii.
Potrivit agenţiei de presă Intefax, care citează un oficial din Ministerul rus al Sănătăţii, şapte persoane rănite la Klimovo au fost spitalizate, inclusiv una într-o stare „gravă”.
Localitatea Klimovo se află la aproximativ zece kilometri de frontiera cu Ucraina şi are 13.000 de locuitori.
UPDATE 17.21 Rusia avertizează că va desfăşura arme nucleare în regiunea baltică dacă Suedia şi Finlanda vor adera la NATO.
„Ar putea să nu mai fie vorba despre niciun fel de statut non-nuclear pentru regiunea baltică - echilibrul trebuie restabilit”, susţine fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.
Ministrul lituanian al Apărării Arvydas Anusauskas i-a dat replica joi, afirmând într-o intervenţie la postul BNS că Rusia deţine deja arme nucleare în regiunea baltică şi că acestea au fost desfăşurate în exclava Kaliningrad înainte de războiul din Ucraina.
UPDATE 17.17 Reţelele ruseşti de propagandă, atât cele din Ucraina, cât şi cele din Ungaria, insistă de mai mult timp pe o pretinsă dorinţă a etnicilor maghiari din Ucraina de a se reuni cu rudele lor din Ungaria. În contextul războiului din Ucraina, mesajele în acest sens s-au înteţit. Dar oare au într-adevăr susţinere în realitate?
Departe de război, în oraşul Ujhorod, în vestul Ucrainei, oficialii guvernamentali sunt îngrijoraţi de intensificarea tensiunilor cu Ungaria. În pofida alăturării Ungariei la sancţiunile impuse de Uniunea Europeană (UE) împotriva Rusiei, sprijinului umanitar important acordat pentru vestul Ucrainei şi găzduirii a mii de refugiaţi ucraineni, refuzul ei de a furniza arme sau de a-şi pune la dispoziţie teritoriul pentru tranzitul de arme a transformat-o într-un inamic al administraţiei Zelenski, care consideră că prin această decizie nu face decât să-l „ajute pe Putin”.
În discursul susţinut la Budapesta după victoria în alegerile legislative, realesul Viktor Orban a stârnit zâmbete în rândul mulţimii triumfătoare atunci când l-a numit pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski drept unul dintre duşmanii pe care i-a învins, alături de Bruxelles, George Soros şi lobbyul ONG-urilor internaţionale. Dar aceasta nu a fost singura sa referire la Ucraina. Orban a ţinut totodată să transmită un mesaj special pentru minoritatea maghiară din Transcarpatia: „Nu vă fie teamă, staţi acolo, patria e cu voi”.
În condiţiile în care lumea descoperea crimele de război comise de ruşi la Bucea, nu era un moment oportun pentru un astfel de mesaj. Dar situaţia delicată a celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari din vestul provinciei ucrainene Zakarpatska - Transcarpatia pentru maghiari - constituie de mult timp o sursă de tensiuni între Budapesta şi Kiev. Pe fundalul războiului, anxietăţile ucrainenilor cu privire la un potenţial iredentism maghiar au crescut, spre deliciul propagandiştilor ruşi, scrie jurnalistul britanic Aris Roussinos pentru portalul UrHed, fondat în 2017 de activistul politic conservator Tim Montgomerie.
UPDATE 17.16 Liderul de la Kremlin încearcă să folosească stereotipurile, realitatea distorsionată şi trauma persistentă a ţării sale după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a-şi justifica invadarea Ucrainei.
Cu legi memoriale şi parade militare, preşedintele rus a modelat un mit al victoriei sovietice asupra Germaniei naziste în 1945. O bază pe care o foloseşte acum pentru a-şi califica inamicii drept neonazişti şi a-şi justifica expansionismul în Ucraina.
Un argument de propagandă construit de la zero pe care preşedintele rus îl invocase cu câteva zile înaintea lansării ofensivei, apoi din nou în ziua atacului. A scos de la naftalină un termen care a fost puţin auzit după 1945: „denazificare”. Insistând pe comparaţia între Germania nazistă şi Ucraina lui Volodimir Zelenski, liderul de la Kremlin a mers până acolo încât a acuzat Kievul de „genocide“.
Dacă în Occident aceste referiri par cam anacronice, ele se înscriu în Rusia într-un cult al „Marelui război pentru apărarea patriei“, cum este numit al doilea război mondial în ţară. O politică a memoriei care trece printr-o reabilitare a rolului lui Stalin (1878-1953) şi urmăreşte să refacă măreţia sovietică, a cărei armată a triumfat asupra celui mai mare rău al secolului al XX-lea, scrie nouvelobs.com.
UPDATE 17.07 O echipă a trupelor speciale de intervenţie din Ucraina (SSO) a detonat un pod folosit de armata rusă spre Izium.
Podul a fost detonat împreună cu utilajele, iar coloana ruşilor a fost distrusă, susţin forţele terestre ale armatei ucrainene.
UPDATE 15.42 Armata rusă a înregistrat o nouă pierdere în rândul comandanţilor. Denis Mejuev este cel de-al 40-lea ofiţer care a murit în cele 50 de zile de la demararea „operaţiunii speciale” din Ucraina. Rusia încă nu a confirmat moartea comandantului Brigăzii Motorizate Sevastopol.
UPDATE 14.35 Incendiul de la bordul crucişătorului de rachete dirijate Moskva a fost localizat şi exploziile de muniţie au fost oprite, a anunţat, joi, Ministerul rus al Apărării, conform agenţiei de presă rusă TASS.
Anterior, crucişătorul de rachete dirijate Moskva al Flotei Mării Negre a suferit daune grave în urma exploziilor de muniţie, cauzate de un incendiu la bord, iar echipajul a fost evacuat, potrivit Ministerului rus al Apărării. Armata ucraineană susţine că nava a început să se scufunde după ce a fost lovită de rachete Neptune, relatează BBC.
UPDATE 14.07 Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, care nu a mai fost văzut în public de multă vreme , a avut un atac de cord masiv, relatează Leonid Nevzlin, un om de afaceri rus care locuieşte în Israel, citând propriile sale surse din Moscova, transmite zn.ua.
„Şoigu este în afara jocului, poate că va deveni invalid dacă supravieţuieşte. A avut brusc un atac de cord masiv, este la terapie intensivă, conectat la aparate. Există zvonuri că atacul de cord nu ar fi putut avea loc din cauze naturale”, a scris el.
Omul de afaceri a mai adăugat că în Rusia au fost arestaţi douăzeci de generali, care sunt suspectaţi de deturnare de fonduri alocate pentru pregătirea războiului din Ucraina. În special, aproximativ 10 miliarde de dolari alocaţi de Putin pentru pregătirea blitzkrieg-ului au dispărut.
De asemenea, se pregăteşte un dosar împotriva fostului viceprim-ministru Arkadi Dvorkovici, care urmează să depună mărturie împotriva colegilor şi prietenilor.
„Surse din FSB spun că, dacă nu încheie o înţelegere privind ancheta, va fi transferat la centrul de arest preventiv Matrosskaia Tişina sau Lefortovo”, spune Nevzlin.
UPDATE 12.12 Ministerul ucrainean al Apărării susţine că aproximativ 300 de persoane au fost ţinute ostatice timp de patru săptămâni în subsolul unei şcoli din satul Iahidne, lângă Cernihiv, nordul Ucrainei, iar 18 dintre ele au murit în captivitate, conform BBC.
Ministerul ucrainean al Apărării a informat printr-o postare pe Twitter că trupele ruse au luat ostatici ucraineni din Iahidne, un sat la 140 de kilometri nord de Cernihiv, şi că 18 persoane ar fi murit în timpul ocupaţiei ruse.
Ministerul a inclus în Tweet o imagine a unui perete, despre care susţine că a fost folosită de ostatici pentru a ţine evidenţa zilelor în care au fost sechestraţi şi pentru a nota numele celor care se presupune că au murit.
Săptămâna trecută, corespondentul BBC Yogita Limaye a vizitat satul Iahidne, unde sătenii au vorbit despre suferinţa lor.
La acea vreme, sătenii estimau că aproximativ 130 de oameni fuseseră înghesuiţi într-o încăpere de aproximativ 65 de metri pătraţi.
UPDATE 10.20 Nouă culoare de evacuare au fost convenite pentru joi în Ucraina, într-un efort de a ajuta oamenii blocaţi în oraşele asediate să scape, potrivit vicepremierului ţării, Irina Vereşciuk, relatează BBC.
Vicepremierul ucrainean, Irina Vereşciuk, a declarat pe contul său de Telegram că au fost organizate culoare umanitare din oraşe precum Berdeansk, Tokmak, Enerhodar şi Mariupol, care este ocupat de trupele ruse de săptămâni întregi.
Ea a adăugat că rutele de evacuare vor funcţiona în regiunea Lugansk dacă forţele ruse de ocupare vor opri bombardamentele.
UPDATE 8.03 Ministerul ucrainean de Interne a anunţat că negociază pentru un schimb de prizonieri cu Rusia şi speră să-i readucă pe cei 169 de soldaţi capturaţi la Cernobîl.
Potrivit ministrului Afacerilor Interne Denis Monastirski, citat de Kiev Independent, forţele ruse au dus soldaţii în Rusia şi Belarus.
UPDATE 8.01 Oficialii americani au avut la nivel intern discuţii preliminare despre trimiterea unui membru de rang înalt al administraţiei în Ucraina, potrivit unor surse citate de CNN.
Deşi este puţin probabil ca preşedintele Joe Biden şi vicepreşedintele Kamala Harris să viziteze Kievul în curând, oficialii au discutat despre trimiterea secretarului Apărării Lloyd Austin sau a secretarului de stat Antony Blinken. Dar o decizie este departe de a fi finalizată, iar vizita nu s-ar putea concretiza în cele din urmă.
Premierul britanic Boris Johnson a făcut o vizită surpriză la Kiev în ultimele zile. Oficialii americani au spus ulterior că Biden nu plănuieşte în prezent o călătorie în Ucraina.
UPDATE 7.57 ONU a anunţat, miercuri, „4521 de victime civile în Ucraina: 1932 morţi şi 2589 răniţi”, din 24 februarie, asigurând totuşi „că cifrele reale sunt mult mai mari”. Organizaţia Naţiunilor Unite a subliniat dificultatea de a obţine informaţii din teren şi de a verifica evaluările deja stabilite, relatează AFP.
Ministerele Apărării ucrainene şi ruse indică în mod regulat numărul soldaţilor inamici ucişi, fără ca acest lucru să poată fi verificat dintr-o sursă independentă, subliniază AFP.
Kievul a declarat marţi că a ucis 19.600 de soldaţi ruşi de la începutul invaziei. Moscova, la rândul ei, a susţinut pe 25 martie că a ucis 14.000 de soldaţi ucraineni într-o lună.
În ceea ce priveşte propriile pierderi militare, cele două ţări sunt mai discrete. După ce a tăcut mult timp, Rusia a precizat, pe 25 martie, că a pierdut 1.351 de soldaţi de la începutul războiului.
UPDATE 7.50 Preşedintele ucrainean Volodimi Zelenski a declarat, miercuri seară, într-un nou discurs adresat naţiunii, că Rusia trebuie să încerce cu adevărat să caute pacea, altfel, ca urmare a acestui război, „va părăsi pentru totdeauna arena internaţională”.
El a mai spus că a discutat cu preşedinţii Poloniei, Lituaniei, Letoniei şi Estoniei, dar şi cu preşedintele american Joe Biden, cu care a convenit pentru un nou sprijin de 800 de milioane de dolari.
Zelenski consideră că activitatea febrilă a forţelor ruse, care îşi intensifică luptele în direcţiile de est şi de sud, arată nesiguranţa lor.
„Astăzi a fost o zi utilă pentru statul nostru, pentru apărarea noastră împotriva ofensivei ruse. Preşedinţii a patru state - prieteni ai Ucrainei - au sosit la Kiev. Cei care ne ajută din primele zile. Care nu a ezitat să ne dea arme. Cine nu s-a îndoit dacă să impună sancţiuni. Şi cine se află acum la nivelul Uniunii Europene care face eforturi pentru un pachet de sancţiuni mai dur împotriva Federaţiei Ruse. Polonia, Lituania, Letonia, Estonia. Am fost foarte bucuros să mă întâlnesc cu preşedinţii astăzi. Negocierile au fost fructuoase.
Este important că preşedinţii au vizitat Borodianka în regiunea Kiev, unde au văzut cu ochii lor ce au făcut ocupanţii. Pentru preşedinţi, acesta este un alt argument pentru a împinge mai mult pentru sancţiuni tangibile împotriva Rusiei.
În primul rând, avem nevoie de un embargo petrolier. Şi disponibilitatea clară a Europei de a renunţa la toată energia rusă. Uniunea Europeană trebuie să înceteze să sponsorizeze maşina militară a Rusiei.
UPDATE 04.15 Rusia a luat ostatice echipajele a încă două nave din Mariupol, a anunţat comisarul Radei Supreme pentru drepturile omului, Lyudmila Denisova, pe Facebook.
„Pe teritoriul portului maritim Mariupol, membrii echipajelor navelor” Azburg „sub pavilionul Republicii Dominicane şi Lady Augusta „sub pavilionul Jamaicăi au fost luaţi ostatici de armata rusă”, a spus ombudsmanul.
„Pe 10 aprilie, membrii echipajului a două nave: „Azburg” – 12 marinari, cetăţeni ai Ucrainei – şi „Lady Augusta”, al cărei echipaj este format din cetăţeni sirieni, numărul lor necunoscut, ocupanţii au capturat şi dus temporar în oraşul Doneţk", a spus Denisova.
UPDATE 03.54 Rusia nu mai poate produce propriile rachete „hipersonice” Dagger. Şeful Centrului de Cercetări Militare şi Juridice, Alexander Musienko, a spus că Rusia este lipsită de posibilitatea de a continua programele pentru producţia de arme moderne, cum ar fi „Dagger” („Pumnalul” -sistemul rusesc de rachete hipresonice de aviaţie).
„Rusia este lipsită de astfel de oportunităţi de a produce rachete moderne sau de a le moderniza pe cele existente. Pentru că dacă industria rusă de apărare a avut probleme înainte cu datorii la bănci, cu neîndeplinirea, omenzilor de apărare în Rusia în 2018-2019, acum, când Occidentul impune sancţiuni suplimentare industriei de apărare a Rusiei, o privează efectiv de accesul la elementele cheie necesare modernizării şi producerii de arme moderne”, a spus Musienko. El a menţionat că ţările asiatice cu care Rusia încerca să stabilească contacte, nu au vrut să aibă de-a face cu ei.
Astăzi putem spune că, Rusia este de fapt lipsită de componente, materii prime şi elemente necesare pentru a continua astfel de programe precum „Pumnalul” şi altele asemenea etc. Prin urmare, pentru noi este un semnal pozitiv în sensul că, tehnologia şi oportunităţile de producţie pentru a-şi reface arsenalele sunt într-o scădere din ce în ce mai accentuată”, a spus şeful Centrului pentru Cercetări Militare şi Juridice.
Potrivit presei ruse, „Dagger” (Pumnalul) este un complex de rachetă aerobalistică hipersonică de înaltă precizie, creat pe baza unui interceptor de luptă cu rază lungă de acţiune îmbunătăţit MiG-31 - MiG-31K. otrivit armatei ruse, este capabil să lovească ţinte la o distanţă de peste 2.000 km, în timp ce se spune că ar fi capabil să depăşească toate sistemele de apărare anti-aeriană şi antirachetă existente şi dezvoltate.
UPDATE 03.10 Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse a raportat că, în urma unui incendiu la crucişătorul purtător de rachete „Moskva”, muniţia a detonat, iar nava a suferit avarii grave. Echipajul a fost evacuat. Cauza incendiului este în curs de investigare.
Autorităţile ucrainene au susţinut anterior că Moskva a luat foc după ce a fost lovită de rachete. „Rachetele Neptun care protejează Marea Neagră au cauzat pagube semnificative acestei nave ruseşti”, a declarat guvernatorul ucrainean al regiunii Odesa, Maxim Marcenko.
De menţionat că nava fanion a Flotei sovietice din Marea Neagră din al Doilea Război Mondial, distrugătorul „Moskva”, este pe fundul Mării Negre, fiind scufundat undeva la câteva mile de Constanţa.
UPDATE 01.20 Serviciile secrete ucrainene au interceptat discuţiile unui soldat rus despre planurile de distrugere a oraşelor din Ucraina. „Putin a spus să fie totul la nivel cu pământul”. Oupanţilor li s-a ordonat să distrugă oraşele ucrainene. Acest lucru se afirmă în interceptările conversaţiilor ocupanţilor ruşi, publicate de Direcţia Principală de Informaţii a Ministerului Apărării.
UPDATE 00.40 Rusia a pierdut peste 500 de tancuri în timpul invaziei Ucrainei, potrivit proiectului Oryx, care calculează pierderea confirmată de echipamente, pentru ambele părţi, folosindu-se de fotografii.
257 de tancuri au fost distruse, 9 avariate, 40 abandonate şi 200 capturate de Ucraina .
ŞTIRE INIŢIALĂ Ucraina a pierdut 80% din veniturile sale vamale din cauza războiului cu Rusia. În plus, veniturile din impozite au scăzut aproape la jumătate. Veniturile vamale ale Ucrainei reprezintă astăzi 20% din cifrele de dinainte de război, iar veniturile din impozite ceva mai mult de jumătate. Acest lucru a fost declarat de ministrul de finanţe al Ucrainei, Serhiy Marchenko, în timpul Maratonului TV All-Ucrainean.
"În medie, încasăm doar 20% din veniturile de dinainte de război din vamă. Nici situaţia fiscală nu este uşoară, dar încasăm acolo peste jumătate din veniturile de dinainte de război. Aceasta este o realitate obiectivă, trebuie să ieşim din asta”, a spus el. Potrivit ministrului, principalele surse de umplere a bugetului de stat în prezent sunt obligaţiunile militare, împrumuturile internaţionale şi ajutoarele tip grant.
Conform agenţiei ucrainiene de ştiri UNIAN, Cabinetul de Miniştri a permis amânarea taxelor vamale pentru importului anumitor medicamente, alimente şi produse militare în Ucraina. În acelaşi timp, potrivit preşedintelui Comisiei parlamentare pentru finanţe, taxe şi politică vamală Danylo Getmantsev, nu există nicio catastrofă legată de colectarea veniturilor la bugetului de stat, în Ucraina, în acest moment .
Se încarcă comentariile...
