Noul plan pentru climă prezentat de Comisia Europeană, atacat din toate părţile. Cum va fi afectată România INFOGRAFIE

Noul plan pentru climă prezentat de Comisia Europeană, atacat din toate părţile. Cum va fi afectată România INFOGRAFIE

Noul plan pentru climă al Comisiei Europene, „Fit for 55”, este atacat de mai multe state europene. Pentru a intra în vigoare, propunerile executivului european vor trebui să primească aprobarea Parlamentului European şi Consiliului UE.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Este vorba de o propunere toxică”, a reacţionat eurodeputatul Pascal Canfin, membru al grupului Înnoim Europa şi preşedintele Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară din Parlamentul European, citat de publicaţia Süddeutsche Zeitung. Propunerile sunt contestate de Germania, Franţa, Spania şi Italia, care argumentează că impactul social al noilor măsuri riscă să genereze proteste de amploare de genul celor organizate în ultimii ani în Franţa de Mişcarea „Veste Galbene”, care a denunţat creşterea tarifelor la transport şi erodarea nivelului de trai. 
 
De asemenea, propunerile sunt contestate de marile grupuri auto din Europa. Sindicatul german IG Metall cere deja un plan de asistenţă în contextul disponibilizărilor din sectorul auto. Industria auto a avertizat şi asupra problemelor generate de lipsa infrastructurii pentru încărcarea acumulatorilor bateriilor electrice. De asemenea, există preocupări privind impactul bateriilor auto asupra mediului şi privind creşterea exponenţială a consumului de energie electrică. Opoziţia a fost foarte mare chiar în interiorul Comisiei Europene, fiind criticat de figuri grele ale CE, precum francezul Thierry Breton, care se ocupă de piaţa internă, italianul Paolo Gentiloni, însărcinat cu economia, spaniolul Josep Borrell, şeful diplomaţiei UE, sau luxemburghezul Nicolas Schmit , care se ocupă de sectorul muncii.
 
Pachetul de măsuri propus miercuri de Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE este pentru Ungaria ''inacceptabil în forma sa actuală'', a declarat joi şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, relatează agenţia MTI.
 
Acest plan va face ca mai degrabă populaţia şi nu poluatorii să suporte costurile combaterii schimbărilor climatice, plus că va ''distruge'' rezultatele politicii guvernului de la Budapesta de diminuare a preţului pentru utilităţi plătit de persoanele fizice, a explicat Gulyas.
 
Ungaria este pregătită să susţină un plan mai ambiţios de combatere a schimbărilor climatice, a mai spus acesta, remarcând însă că deocamdată majoritatea statelor UE nici măcar nu-şi onorează angajamentele deja asumate la acest capitol.
 
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi combaterea schimbărilor climatice trebuie să fie o chestiune globală, a subliniat oficialul ungar.
 
România trebuie să-şi reducă cu 12,7% emisiile de gaze cu efect de seră 
 
Comisia Europeană a propus miercuri un pachet ambiţios de măsuri pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE, împreună cu o distribuire a ţintelor naţionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră asupra cărora cele 27 de state membre vor avea dezbateri aprinse, relatează Reuters.
 
Printre măsurile propuse de executivul comunitar în vederea atingerii obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% faţă de anul 1990 şi obţinerea neutralităţii climatice în anul 2050 se regăsesc creşterea costurilor pentru emisiile de CO2 generate de încălzire, transporturi şi industrie (inclusiv prin reformarea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii - ETS), taxarea combustibililor destinaţi transporturilor aeriene şi navale, interzicerea din anul 2035 a comercializării autoturismelor noi diesel şi pe benzină, utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie (cu obiectivul ca 40 % din energia UE să fie produsă din surse regenerabile până în 2030) concomitent cu reducerea consumului de energie, alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european, realizarea de campanii de împădurire, etc.
 
Actualele norme europene au la bază vechiul obiectiv de reducere a emisiilor poluante cu 40%. Prin urmare, planul prezentat miercuri de Comisia Europeană cuprinde creşteri ale obiectivelor naţionale pentru toate statele membre. Fiecare dintre ele va trebui să-şi reducă emisiile de CO2 în sectoarele precizate - inclusiv transporturile şi încălzirea locuinţelor - cu o măsură calculată pe baza PIB-ului pe locuitor, ceea ce înseamnă că statele mai bogate vor avea procentual ţinte mai mari comparativ cu acelea mai sărace. Totuşi, obiectivele de reducere a emisiilor pentru acestea din urmă au fost sporite cu procente apropiate celor dintâi.
 
Astfel, Germania, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Luxemburg vor trebui să-şi reducă emisiile cu 50% până în anul 2030 faţă de anul 2005, ţintele lor actuale fiind cuprinse între 38% şi 40%. În acest timp, ţinta de reducere a acestor emisii va creşte în cazul României de la 2% la 12,7%, cea a Ungariei de la 7% la 18,7%, a Poloniei de la 7% la 17,7%, a Republicii Cehe de la 14% la 26%, iar a Bulgariei va creşte la 10% faţă de actuala ţintă de 0% care în cazul acestei ţări înseamnă doar să nu-şi crească emisiile.
 
Comisia Europeană a prezentat, miercuri, noul plan pentru climă, „Fit for 55” („pregătiţi pentru 55”). Acest pachet de legi şi recomandări va încerca să reducă emisiile de carbon ale Uniunii Europene cu 55% faţă de nivelurile din 1990, până în 2030. Bruxellesul a propus să se reducă la zero emisiile de CO2 ale maşinilor noi în UE începând din 2035, ceea ce va duce de facto la oprirea vânzărilor de maşini pe benzină şi motorină la acea dată în favoarea motorizărilor 100% electrice, cu o apăsare pe acceleraţie pentru a instala puncte de încărcare pentru vehicule electrice la fiecare 60 de kilometri.
 
Comisia propune să taxeze, începând din 2023, kerosenul pentru avioane în cadrul UE, impunându-le o rată minimală de biocarburanţi – motiv de alarmă pentru companii, care se tem de o „distorsiune a concurenţei” cu restul lumii. Dar pilonul principal este lărgirea considerabilă a pieţei europene de carbon stabilite în 2005, unde se comercializează „permisele de poluare“ cerute de anumite sectoare (electricitate, siderurgie, fabrici de ciment, aviaţie intra-UE) reprezentând 40% din emisiile celor 27. Până acum, cele mai multe întreprinderi vizate primeau cote de emisii gratuite, pe care le puteau vinde, însă Bruxellesul vrea să le restrângă drastic.
 
Propunerile noi de la masa de negociere 
 
Pachetul „fit for 55” conţine 13 propuneri legislative, unele dintre ele actualizări ale legilor existente, dar şi câteva legi noi. Propunerile noi de la masa de negociere sunt:
 
O nouă strategie UE pentru păduri;
 
Mecanismul de interzicere a relocării emisiilor în afara UE de către firmele europene care încearcă să scape de reguli;
 
Facilitatea socială a acţiunilor pentru climă - sprijin financiar pentru cei afectaţi de costurile crescute ale energiei;
 
Combustibilii sustenabili în domeniul aviaţiei;
 
„Înverzirea” spaţiilor maritime ale UE;
 
1.  Costul tranziţiei verzi se va vărsa în transporturi şi construcţii. Consumatorii vor plăti mai mult
 
Sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii controlează poluarea. Practic, UE limitează cantitatea totală de dioxid de carbon care poate fi emisă - companiile mari care produc emisii (inclusiv industria aviatică) cumpără sau primesc o „bucată” din acest procent. Ele pot emite carbon în limitele alocate - dacă întrec acest prag, sunt amendate. În sistemul existent, industriile care generează multe emisii au primit de la guverne aceste alocaţii pe gratis, pentru a le păstra competitivitatea. Însă 36% din emisiile de dioxid de carbon din UE provin din transport şi clădiri - în special din încălzirea lor folosind combustibili fosili. Pentru prima oară, fiindcă UE are un plan atât de ambiţios, va trebui să se reducă şi din emisiile clădirilor, transportului şi agriculturii.
 
 Costurile se vor transmite în jos către consumator. Încălzirea cu gaz se va scumpi. Pentru a proteja consumatorul de rând de impactul tranziţiei verzi, UE vrea să folosească cel puţin jumătate din banii câştigaţi din vânzarea acestor alocaţii de emisii. Măsurile existente pentru certificatele de emisii au un impact disproporţionat de mare asupra consumatorului individual, ceea ce Comisia vrea să combată prin susţinerea financiară a gospodăriilor vulnerabile şi întreprinderilor mici care vor fi afectate.
 
Banii din acest fond ar putea ajuta cetăţenii UE să se reorienteze spre opţiuni mai verzi, precum sisteme de încălzire fără emisii sau maşini electrice. Provocarea, în multe state mebre , dar mai ales în România, este că este puţin probabil ca banii să ajungă la cei afectaţi de noile costuri în lipsa unei strategii naţionale , notează europa libera.
 
2. Energie regenerabilă
 
Noile propuneri vor cere tuturor statelor membre să investească mai mult în surse regenerabile de energie şi să încheie, încet-încet, dependenţa de combustibili fosili. Conform statisticilor de la Our World in Data, în 2019 România consuma în mare parte combustibili non-regenerabili. În ţara noastră, 33% din energie provine din petrol, 28,58% din gaz natural şi 13,97% din cărbune. Aproape un sfert din energia din România provine din surse care emit cantităţi reduse de dioxid de carbon. În jur de 10% din energie o luăm din hidrocentrale şi 7,33% este energie nucleară. Sub 6% din energia din România provine din centrale eoliene, panouri solare sau alte surse regenerabile.
 
Îndeplinirea condiţiilor din acest pachet legislativ şi din Pactul Verde European presupun o schimbare drastică în producţia şi consumul de energie din România. Multe alte ţări dependente de combustibili fosili se împotrivesc vehement acestor reguli. Măsurile vor fi, cel mai probabil, întâmpinate cu proteste cel puţin în Franţa şi Polonia. Polonia este dependentă în măsură de 70% de electricitate din surse non-regenerabile, iar 40% dintre casele poloneze sunt încălzite cu cărbune. Opinia germanilor asupra acestor politici ar putea influenţa alegerile din septembrie pentru Bundestag şi un nou cancelar.
 
3. Gestionarea mai strictă a pădurilor
 
Regulamentul european pentru exploatarea terenurilor cere ca orice emisii generate astfel să fie compensate în acelaşi sector, prin alte măsuri. De exemplu, atunci când se taie o porţiune de pădure pentru a construi locuinţe, trebuie replantată pădurea altundeva, cel puţin în aceeaşi cantitate, dacă nu mai mult. UE vrea să protejeze mult mai strict pădurile existente, în special pe cele vechi precum sunt multe în România. Accentul va fi pus pe conservare, transparenţa gestionării, şi coordonare la nivel european. Noua lege va pune UE cu ochii pe pădurile din România, iar autorităţile vor fi forţate să comunice cu mai multă transparenţă despre exploatările forestiere.
 
4. Va trebui să folosim energia mai eficient
 
Una dintre marile cerinţe ale noului pachet legislativ este gestionarea mai bună a energiei regenerabile. Însă soluţia, consideră Bruxelles, nu e doar să consumăm la fel, dar din surse mai bune - ci să consumăm mai puţin, indiferent de sursă. Directiva pentru eficienţa energetică doar sugera o ţintă de reducere a consumului, însă noile hotărâri vor face ţinta obligatorie. Consumul nu va fi monitorizat doar la nivel macro, ci consumatorii individuali - cei cu centrale de apartament, de exemplu - au dreptul să primească informaţii transparente şi frecvente despre consumul lor de energie. Noile reguli vor cere şi renovarea multor clădiri vechi şi ineficiente energetic.
 
5. Autoturisme mai eficiente şi mai „verzi”
 
Regulamentele europene vor fi şi mai stricte cu privire la standardele de performanţă ale maşinilor. Producătorii ai căror maşini nu sunt conforme cu pragul de emisii vor fi amendaţi pentru fiecare maşină nou înregistrată. Regulile ar putea duce chiar până la interzicerea vehiculelor noi cu benzină şi motorină până în 2035. Noile legi UE vor îmbunătăţi accesul la reîncărcare cu electricitate şi combustibil alternativ. România va trebui să creeze legi care să dezvolte mai repede infrastructura pentru maşinile electrice private şi cele folosite în transportul în comun. Industria aeronautică şi cea maritimă vor trebui să facă şi ele tranziţia spre combustibili mai sustenabili.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările