Grexit: Ziua Z pentru Grecia în zona euro

Oficialii de la Atena şi cei europeni au dus, în ultimele zile, un adevărat război psihologic înaintea reuniunii cruciale de astăzi privind un acord cu creditorii internaţionali pentru a evita intrarea Greciei în incapacitate de plată.

Grecia a intrat în criză de timp pentru a convinge creditorii că are ţinte fiscale ambiţioase, înainte de reuniunea de astăzi a miniştrilor de Finanţe din zona euro, urmată o întâlnire a şefilor de guvern. Aceste negocieri ar trebui să se încheie cu un acord pentru deblocarea ajutorului financiar în lipsa căruia ţara va intra în incapacitate de plată în următoarele câteva săptămâni.

Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro din programul de salvare de 240 de miliarde de euro care se încheie pe 30 iunie. Statul elen trebuie să plătească FMI datorii de aproximativ 1,5 miliarde de euro scadente la sfârşitul acestei luni. De asemenea, în iulie şi august ajung la scadenţă obligaţiuni guvernamentale deţinute de Banca Centrală Europeană.

Potrivit unor oficiali europeni, dacă astăzi nu se va ajunge la un acord, este posibil ca Grecia să fie nevoită să introducă rapid măsuri de control al capitalului.

BCE a majorat vineri finanţarea de urgenţă destinată băncilor elene prin programul ELA cu 1,8 miliarde de euro, în condiţiile în care grecii au retras din bănci în ultimele trei zile peste trei miliarde de euro. Eşecul negocierilor de astăzi ar putea determina BCE să limiteze lichidităţile puse la dispoziţia instituţiilor financiare elene, potrivit surselor europene, iar o astfel de decizie ar obliga autorităţile de la Atena să plafoneze retragerile de fonduri din bănci, transferurile de bani în străinătate şi alte tranzacţii financiare.

Atena a pregătit creditorilor o nouă strategie 

Guvernul elen s-a reunit, duminică, la Atena, pentru a-şi definitiva strategia faţă de creditorii săi - UE şi FMI. MarketWatch scria că membrii Executivului au realizat un plan prin care speră că îndeplinească ţintele bugetare cerute de creditori, care se concentrează mai mult pe eliminarea facilităţilor fiscale decât pe tăieri de pensii. 

Noile propuneri pregătite de guvern Tsira ar include eliminarea multor facilităţi fiscale, respectiv exceptări de la plata impozitului pe venit, capital, carburanţi, vânzările de retail şi alte taxe. Tot ieri, premierul Alexis Tsirpas a prezentat, în cursul unor discuţii telefonice Angela Merkel, cancelarul Germaniei şi cu preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, un set de propuneri „pentru un acord reciproc avantajos care va oferi o soluţie definitivă şi nu va amâna soluţionarea problemei“ legate de datoria Greciei, se arată în comunicat.

Creditorii consideră noile propuneri primite la Bruxelles din partea guvernului grec, drept o „bază bună“ pentru negocieri 

Creditorii Greciei - Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană - au primit noile propuneri ale Atenei pentru a evita incapacitatea de plată, a afirmat Martin Selmayr, şeful de cabinet al preşedintelui Comisiei, pe contul său de Twitter, cu câteva ore înainte de un summit crucial al zonei euro, potrivit AFP.

"Noua propunere greacă, primită de Juncker, Lagarde şi Banca Centrală Europeană. O bază bună pentru a face progrese la summitul zonei euro", a anunţat Martin Selmayr, adăugând în germană că procesul se face "cu forcepsul".

Presiuni de-a parte şi de alta

În tot acest timp s-a dus un adevărat război al nervilor şi al declaraţiilor. Ministrul de Finanţe grec, Yanis Varoufakis, a continuat să atace Germania, cerându-i Angelei Merkel să „intre într-o înţelegere onorabilă cu un guvern care a respins pachetul de salvare şi caută o soluţie negociată sau să urmeze apelul celor din guvernul german, care vor să arunce peste bord singurul guvern grec care este loial principiilor sale şi este capabil să ducă poporul grec pe drumul spre reformă“. 

Ministrul de stat grec, Nikos Pappas, unul dintre negociatorii şefi eleni cu creditorii, a declarat, ieri, că menţinerea asistenţei financiare a Fondului Monetar Internaţional în Grecia nu este dezirabilă, autorităţile de la Atena preferând doar ajutorul Uniunii Europene şi al Băncii Centrale Europene. 

Ministrul grec a estimat ca Europa „nu are nevoie“de instituţia de la Washington, care are o „agendă unilaterală şi deloc europeană“ şi că „poate continua fără FMI şi fară banii acestuia“.

În acest război psihologic a intrat şi preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, care a avertizat Grecia, prin intermediul presei germane, că o ieşire din zona euro ar însemna că ţara să renunţe şi la subvenţiile UE.

„Iată ce nu merge: să ieşi din zona euro, să nu-ţi plăteşti datoriile, dar să te aştepţi ca fondurile să continua să aflueze de la bugetul UE“, a avertizat Martin Schulz, într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Zeitung“.

O nouă manifestaţie împotriva austerităţii la Atena, înaintea summit-ului crucial

 Mii de persoane au manifestat, duminică, în faţa Parlamentului din Atena, cerându-i premierului grec Alexis Tsipras să reziste presiunii exercitate de creditorii internaţionali de a accepta mai multe măsuri de austeritate în schimbul deblocării următoarei tranşe de împrumut, relatează Reuters.

Manifestaţia, organziată de susţinători ai partiduluI Syriza al lui Tsipras şi alţi opozanţi ai euro, a fost a doua într-o săptămână în centrul Atenei şi a avut loc cu o zi înaintea unei întâlniri vitale la Bruxelles pentru depăşirea impasului care a adus Grecia în pragul falimentului. 

Cântând şi fluturând steaguri greceşti şi bannere cu sloganuri precum "Nu euro", "Poporul nu va fi şantajat", "Ţara nu este de vânzare", câteva mii de persoane au ieşit pe străzi şi s-au reunit în faţa Parlamentului. 

"Vor să ne umilească, altfel de ce ar insista asupra tuturor acestor măsuri? Nu vom mai tolera această situaţie", a declarat o fostă profesoară în vârstă de 65 de ani, Yiota Kananakari.

În timp ce speculaţiile privind viitorul Greciei în euro se intensifică, o contramanifestaţie care cerea rămânerea ţării în zona euro a avut loc săptămâna trecută, iar o alta este programată pentru luni. 

La fel ca mitingurile antiausteritate şi proeuro anterioare, demonstraţia de duminică a fost mult mai mică decât protestele masive la care participau zeci de mii de persoane în Piaţa Syntagma din centrul Atenei în alte momente ale crizei. 

Sondajele de opinie arată o susţinere largă a rămânerii Greciei în zona euro, dar există şi un puternic resentiment faţă de tăierea pensiilor şi salariilor impusă Greciei de-a lungul anilor de recesiune, care a condus la creşterea ratei şomajului la peste 25 la sută. 

"Oamenii trebuie să spună nu măsurilor iar creditorii trebuie să înţeleagă acest lucru, trebuie să ne asculte", a declarat un pensionar în vârstă de 65 de ani, Fotis Mavroudis. "Cum să se descurce cineva cu 400 de euro pe lună, cu toate taxele, cu toate facturile pe care le avem de plătit?".

Tsipras se va întâlni luni cu liderii Comisiei Europene, Băncii Centrale Eurppene şi Fondului Monetar Internaţional, principalii creditori ai ţării, după care va participa la o reuniune mai extinsă a liderilor din zona euro. 

Oficialii susţin că el este pregătit pentru concesii în privinţa unor aspecte dar refuză tăierea pensiilor pe care au cerut-o creditorii.