Perspectiva imediată poate fi teribilă căci, cum veţi vedea, avem fie o uriaşă provocare criminală sau, dimpotrivă, o gândire de politicieni ultra-naţionalişti extremişti şi dornici de revanşe multiple. Se vehiculează pe toate canalele imaginabile un document tip "non paper" despre care se spune că ar veni din zona viitoarei preşedenţii slovene a UE, definind cel puţin o intenţie politică la nivel foarte înalt de a repune pe tapet o serie propuneri vizând reconstrucţia teritorială a Balcanilor. Foarte apropiat de cererile sau speranţele pentru care, din toate părţile, s-a pornit la luptă prin dărmarea construcţiei iugoslave. 
 
Stranii, ultra-periculoase şi otrăvitoare idei, cu şanse reale de a anima cel puţin câteva discuţii şi tentative extremiste care nu s-au stins niciodată în Balcani. Posibil să fie preluate ca atare şi de partide politice naţionaliste şi xenofobe. Dar, în orice caz, a provocat deja o serie de ieşiri publice ale unor politicieni relevanţi din zonă care, speriaţi, eagă orice implicare în redactarea unui asemenea document, negat şi de oficialii din Bruxelles ca având vreo legătură cu ceva schimbări în viziunea europeană asupra Bacanilor.  
 
Problema este că e vorba tocmai despre un "non-paper", formula pe care diversele cancelarii o adoptă înainte de intrarea în zona convorbirilor consemnate în documente oficile. Noi le-am spune "documente de poziţie neoficiale", baloane de încercare ridicate de la sol preventiv pentru a testa reacţiile diverşilorparteneri din toate zonele şi, "scăpate" la timpul potrivit către câteva surse de presă, să poată da posibilitatea măsurării foarte exacte a temperaturii şi amplitutinii reacţiilor, inclusiv ale opiniei publice. Pocedeul este extrem de des folosit, în cutiile poştale fizice sau electronice ale corspondenior de presă de la Bruxelles ajung zilnic zeci asemenea documente pe toate subiectele de interes dar, nefiind asumate sunt foarte greu indicative în mod real asupra seriozităţii demersului. Exact din această cauză, din maximă prudenţă faţă de procedeu şi, ca regulă absolută, faţă de orice document conţinând prezumţii explozive venind din Balcani, trebuie să aştepţi câteva zile să vezi cine dintre marile personaje ale momentului reacţioneză şi de unde provind lările de poziţii. 
 

Documentul "non paper" 

 
A fost publicat pe situl publicaţiei slovene Necenazurirano.si care afirmă că ar fi fost trimis la Bruxelles de Janez Jansa, domna Prim Ministru din Slovenia. Pentru a nu lăsa loc niciunei interpretări posibile, cred că este interesant să citiţi partea de introducere a documentului publicat de colegii sloveni, document - aşa cum afirmă ei în clar - trimis către Charles Michel, Preşedintele Cosniliului European. Tot ceea ce se afirmă în acest document are potenţialul de a declanşa o explozie de intensitatea şi cu urmările celei care a dus la sfâşierea fostei Iugoslavii şi a produs începutul unei tragedii profunde ale cărei urmări au fost subestimate şi mult prea uşor ignorate. 
 
Drept care documentul pleacă de la prezumţia că "pe baza metodelor existente şi a ritmului soluţionării problemelor, este greu să imaginezi o perspectivă europeană pentru Serbia şi Kosovo, fiind exclusă  primirea Bosniei Herţegovina ca membru UE". O situaţie care nu satisface pe nimeni din Bosnia Herţegovina- se spune mai departe - cu excepţia câteorva politicieni locali şi a Turciei care profităde toate avantajele oferite de această perioadă pentru a-şi exercita influenţa. 
 
Ce e de făcut? Soluţiile despre care se face vorbire sunt radicale şi refac împărţirea teritorială în Balcanii de vest.  
 
Prima măsură de pe listă vorbeşte despre constituirea unei entităţi teritoriale noi, rezultând din unirea Albaniei cu Kosovo: "Marea Albanie". În compensaţie şi pentru realizarea unui oarecare echilibru, o mare parte a teritoriului Republicii Sârbska ar revni Serbiei, altă formulă de realizarea a proiectului "Marii Serbii". În fine, problema croată ar putea fi rezolvată  dacă teritoriile cu populaţie majoritar croată din Bosnia Herţegovina s-ar putea uni cu Croaţia (altă formulă în sensul mai vechiului proiect de "Croaţia Mare"). Alternativa fiind să se ofere un "statut special" croaţilor din Bosnia Herţegovina, folosind "Modelul Tirol"care entuziasmează în mod regulat şi pe liderii din UDMR-ul din România. 
 
F.F. interesantă şi adăugată la perspectiva unor mari explozii imediate este şi propunerea organizării unui referendum prin care populaţia să aibă dreptul democratic de a alege între perspectiva europeană, a aderării la UE sau cea a Turciei. Numai şi numai această chestiune pusă acum arată cât de puternică în mod real este influenţa ideilor neo-otomane promovate de şcoale şi acţiunea de influenţă externă mobilizate de Erdogan şi de puterea de influenţă exercitată în zonă: "Dacă în decursul următorului deceniu haosul va continua precum şi creşterea continuă a influenţei puternice exercitată de Turcia şi Islamul radical, atunci situaţia se va deteriora în mod drastic".    
 
 
 
 
Vă spuneam că, până ieri, reacţiile celei mai mari părţi a actorilor politici relevanţi erau cele aşteptate, ca de obicei în situaţii de criză, adică de negarea până şi a faptului că ar fi auzit de document. Numai că, ieri, Sefik Dzaferovici, reprezentatul bosnica în Preşedenţia tripartită a Bosniei Herţegovinei, a scris lui Charles Michel, Preşedintele Consiliului European care, potrivit mass media, era unul dintre destinatarii acelui "non-paper". Ceea ce schimbă complet datele problei, transformând ceea ce părea doar o prezumţie, într-un document de intenţii privind politica externă a viitoarei preşedenţii slovene: 
 
"aceste dezvoltări au dus la o destabilizare şi nelinişti serioase în ţara noastră, luând în considerare forţele politice secesioniste care ameninţă de ceva tip cu secesiunea entităţii numite Republica Sârbska, interpretează aceste alegaţii ca dovadă a sprijinului din UE pentru planurile lor secesioniste...Dată fiind experienţa europeană din prima jumătate a sec.XX precum şi mai recentele încercări a divizărilor etnice a Bosniei Herţegovina în agresiunea din 1990 şi care a cu culminat cu genocidul de la Srebenica, orice încercare de a redesena frontierele ar ameninţa pacea din ţara şi regiunea noastră..Dar, cu certitudine, ar submina şi stabilitatea Europei, cea bazată pe stabilitatea frontierelor. Dat fiind că acestea sunt probleme foarte primejdioase, simt nevoia să vă atrag atenţia asupra faptului că asemenea iniţiative trebuie oprite din faşă". 
 

Dacă nu? 

 
Exact acest tip de scenarii pot evolua în sud-vestul şi estul Ucrainei, alimentând alte visuri de recuperare teritorială (cu Carpatathia între graniţele unei "Ungariei Mari" sau prin reintegrarea regiunii Malorusia în Federaţia Rusă). Şi s-ar sparge în ţăndări visul de pace consemnat de Acordurile de la Dayton, construcţia care ambiţiona să arate că se poate miza pe modelul de "pax Americana" în Balcani. Ca în Afganistan sau Irak, unui asemenea plan eşuat îi urmează fie Erdogan, fie mujahedinii. Acesta este cel mai grav avertisment din "documentul care nu există": nu mi se pare nici nejustificat şi nici totalmente imposibil.