Click pentru a mări imaginea

Vom reveni asupra subiectului, deocamdată iată datele de bază, aşa cum au fost ele prezentate într-un dosar de presă care se doreşte cât mai exhaustiv, pregătit de specialiştii Comisiei Europene.

Prim-vicepreşedintele Frans Timmermans a declarat:

„Tragica pierdere de vieţi omeneşti în Marea Mediterană i-a şocat pe toţi europenii. Cetăţenii noştri se aşteaptă ca statele membre şi instituţiile europene să acţioneze pentru a împiedica repetarea acestei tragedii la nesfârşit. Consiliul European a afirmat cu claritate că este necesar să identificăm soluţii europene, întemeiate pe solidaritate internă şi pe conştientizarea faptului că avem o responsabilitate comună, aceea de a institui o politică eficace în domeniul migraţiei. Acesta este motivul pentru care Comisia propune astăzi o agendă care reflectă valorile noastre comune şi oferă un răspuns, pe de o parte, la preocupările cetăţenilor noştri cu privire la suferinţe umane inacceptabile şi la punerea în aplicare inadecvată a normelor comune pe care le-am convenit în materie de azil, pe de altă parte. Măsurile pe care le propunem vor contribui la o mai bună gestionare a migraţiei şi, astfel, vor răspunde aşteptărilor îndreptăţite ale cetăţenilor noştri.”

Înaltul Reprezentant/Vicepreşedintele Federica Mogherini a declarat: 
„Datorită acestei agende ambiţioase, Uniunea Europeană arată că este pregătită să identifice soluţii la încercările prin care trec persoanele care fug de războaie, persecuţie şi sărăcie. Migraţia constituie responsabilitatea comună a tuturor statelor membre, prin urmare se adresează acum un apel tuturor statelor membre să contribuie la abordarea acestei provocări istorice. Această provocare nu este doar europeană, ci şi una globală: această agendă reprezintă o confirmare şi o extindere a cooperării noastre cu ţările de origine şi de tranzit în scopul de a salva vieţi, de a combate reţelele de introducere ilegală de migranţi şi de a le oferi protecţie celor care au nevoie de ea. Însă ştim cu toţii că un răspuns real şi pe termen lung poate fi oferit doar prin eliminarea cauzelor profunde: de la sărăcie la instabilitatea cauzată de războaie, la crizele din Libia şi Siria. Uniunea Europeană s-a angajat şi este hotărâtă să coopereze cu comunitatea internaţională.”
 
Comisarul pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, a declarat: 
„Europa nu poate pur şi simplu să asiste, fără să facă nimic, la pierderea de vieţi omeneşti. Agenda europeană privind migraţia oferă un răspuns concret la nevoia imediată de a fi salvate vieţi şi de a fi sprijinite, prin acţiuni ambiţioase, ţările din prima linie, inclusiv printr-o prezenţă mai puternică pe mare a vapoarelor coordonate de Frontex, prin acordarea unei asistenţe de urgenţă în valoare de 60 de milioane EUR şi prin stabilirea unui plan de combatere a reţelelor de introducere ilegală de migranţi care profită de migranţii aflaţi într-o situaţie vulnerabilă şi îi exploatează. În spiritul unei solidarităţi mai mari, ne exprimăm hotărârea de a pune în aplicare o abordare amplă, care va îmbunătăţi semnificativ procesul de gestionare a migraţiei în Europa.”
 

Acţiune imediată

Ca urmare a tragediilor recente din Mediterană, atât în Parlamentul European, cât şi în Consiliul European există un consens politic pentru mobilizarea tuturor eforturilor şi a instrumentelor de care dispunem în scopul de a se adopta măsuri imediate pentru ca alţi oameni să nu îşi mai piardă vieţile pe mare. Astăzi, Comisia a stabilit acţiunile concrete şi imediate pe care le va întreprinde, printre care:
 
- Triplarea capacităţilor şi activelor destinate operaţiunilor comune ale Frontex, Triton şi Poseidon, în 2015 şi 2016. Astăzi a fost adoptat un buget rectificativ 2015 prin care se vor asigura fondurile necesare – în valoare totală de 89 de milioane EUR, inclusiv 57 de milioane EUR din AMIF (Fondul pentru azil, migraţie şi integrare) şi 5 milioane EUR sub formă de finanţare de urgenţă din ISF (Fondul pentru securitate internă) pentru ajutorarea ţărilor din prima linie – şi, până la sfârşitul lunii mai, se va prezenta noul Plan operaţional Triton;
 
- Propunerea de activare pentru prima dată a mecanismului de urgenţă prevăzut de articolul 78 alineatul (3) din TFUE în scopul de a se oferi ajutor statelor membre care se confruntă cu un flux de migraţie neprevăzut. Până la sfârşitul lunii mai, Comisia va propune un mecanism de transfer temporar în cazul persoanelor care au în mod evident nevoie de protecţie internaţională în cadrul UE. Până la sfârşitul anului 2015 se va prezenta o propunere privind un sistem permanent al UE de relocare a fluxurilor masive de persoane în situaţii de urgenţă;
 
- Propunerea, până la sfârşitul lunii mai, a unui sistem la nivelul UE de relocare în baza căruia să se ofere 20 000 de locuri care vor fi repartizate în toate statele membre persoanelor dislocate care au în mod evident nevoie de protecţie, fondurile suplimentare alocate în acest scop fiind de 50 de milioane EUR pentru 2015 şi 2016;
 
- Întreprinderea de acţiuni în vederea unei posibile operaţiuni în Marea Mediterană pentru destructurarea reţelelor de traficanţi şi combaterea traficului de persoane, în cadrul politicii de securitate şi apărare comună (PSAC), în conformitate cu dreptul internaţional.
 

Măsurile viitoare: patru piloni pentru o mai bună gestionare a migraţiei

Criza din Mediterana privind migraţia a fost un semnal privind nevoile imediate. În acelaşi timp însă a relevat faptul că politica comună a UE în domeniul migraţiei nu şi-a atins obiectivele. Pentru viitor, Agenda europeană privind migraţia urmăreşte transpunerea Orientărilor Politice ale preşedintelui Juncker într-o serie de iniţiative reciproc coerente şi consolidate, întemeiate pe patru piloni, în vederea unei mai bune gestionări a migraţiei în toate aspectele sale (a se vedea şi anexa).

Cei patru piloni ai Agendei privind migraţia sunt:

- Reducerea factorilor care stimulează migraţia neregulamentară, în special prin detaşarea unor ofiţeri de legătură europeni în Delegaţiile UE din ţările terţe vizate; modificarea temeiului juridic al Frontex pentru consolidarea rolului pe care îl îndeplineşte în cazul returnării; un nou plan de acţiune cu măsuri prin care traficul de persoane să intre în categoria activităţilor infracţionale cu grad ridicat de risc şi cu randament scăzut şi, totodată, care să abordeze cauzele profunde, prin cooperarea pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară;
 
- Gestionarea frontierelor – salvarea vieţilor şi securizarea frontierelor externe, în special prin consolidarea rolului şi capacităţii Frontex; contribuţia la consolidarea capacităţii ţărilor terţe de a-şi gestiona frontierele; punerea în comun, acolo unde este necesar, a anumitor funcţii ale pazei de coastă la nivelul UE;
 
- Misiunea Europei de a oferi protecţie: o politică europeană comună puternică în materie de azil: asigurarea punerii în aplicare depline şi coerente a Sistemului european comun de azil, în special prin promovarea identificării şi amprentării sistematice, prin eforturile menite să diminueze abuzurile, prin consolidarea dispoziţiilor privind ţara de origine sigură prevăzute de Directiva privind procedura de azil reprezintă o prioritate; evaluarea şi, eventual, revizuirea Regulamentului Dublin în 2016.
 
- O nouă politică privind migraţia legală: accentul va fi pus pe menţinerea unei Europe în declin demografic drept o destinaţie atractivă pentru migranţi, în special prin modernizarea şi reexaminarea sistemului privind cartea albastră europeană, prin reprioritizarea politicilor noastre privind integrarea şi prin maximizarea beneficiilor politicii privind migraţia atât pentru persoane, cât şi pentru ţările de origine, inclusiv prin facilitarea unor transferuri de fonduri cu mai puţine costuri, mai rapide şi mai sigure.
 
UE oferă statelor membre resurse financiare pentru a sprijini eforturile în domeniul migraţiei legale şi al „migraţiei neregulamentare” („irregular migration”) , al returnării persoanelor găsite în situaţie ilegală, al azilului, al festionării frontierelor şi al integrării sociale. În perioada 2014-2020, principalele instrumente financiare ale UE care sprijină aceste domenii sunt Fondul pentru azil, migraţie şi integrare şi Fondul pentru securitate internă – Frontiere şi vize, în temeiul cărora 3,6 miliarde Euro sunt alocate direct statelor membre. În decursul acestei noi perioade de finanţare, statele membre pot primi şi asistenţă de urgenţă. În perioada 2007-2013, în cadrul financiar au fost alocate pentru România sume totalizând 3,7 milioarde de euro (incluzând aici asistenţa de urgenţă) prin intermediul a patru fonduri: Fondul european de integrare a resortisanţilor ţărilor terţe, Fondul european pentru refugiaţi, Fondul european de returnare şi Fondul pentru frontierele externe.
 
Iată perspectivele şi descrierea „Proiectului de succes” reprezentat de „Sistemul integrat de Supraveghere la Frontieră” – sectorul de frontieră Hamleu. 
 
Acestea au fost datele oficiale conţinute, ca atare, în documentul Comisiei Europene. Vom reveni cu altă ocazie asupra detaliilot, dar, evident, chiar de la o primă lectură, este limpede că se deschide o Cutie a Pandorei. Au parvenit deja primele informaţii despre dezacorduri serioase privind planul de relocare a imigranţilor ilegali. Sigur că se dau asigurări că totul se va face pe baza unul calcul precis, luându-se în considerare dimeniunea teritorială, PIB-ul, procentul de şomeri şi capacităţile de infrastructură ale fiecărei ţări....va fi însă suficientă socoteala căci, aşa ar arăta, după o infografie realizată de colegii din redacţia ziarului belgian Le Soir, cotele propuse pentru fiecare ţară în parte. România cu un procent de 3,75% din total, locul 8 pe lista relocărilor de refugiaţi.  Germania ar urma să primească 35%, Suedia 14%, Italia şi Franţa câte 11%. Dar procentajul acesta nu este definitiv stabilit deoarece, conform prevederilor Tratului, există ţări precum Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca beneficiind de o clauză specială ce le poate permite să refuze măsura propusă de UE şi, în consecinţă, se vor recalcula şi suplimenta alocările pentru restul de state membre. 

 
Să vedem care sunt, dacă sunt, analizele de risc ale României şi pe ce bază statistică au fost ele făcute – documentele oficiale europene anunţă că, în ţara noastră, au fost înregistrate în 2012 – 2510 cereri de azil, în 2013 – 1495 de cereri, iar anul trecut –1545 de cereri. Pentru a avea un ordin de mărime, anul trecut în Europa s-au înregistrat peste 600.000 de cereri de azil.
 
Deocamdată, se anunţă Agenda. Urmează dezbaterile naţionale, prezentările de strategii, legislaţia europeană aferentă, cu modalităţile specifice de aplicare. Greu, dar nu imposibil. Noi ce am avea de spus?