Adevărul Live, Corneliu Dobriţoiu: În Crimeea sunt forţe militare bine instruite, de intervenţie rapidă

Senatorul Corneliu Dobriţoiu, fost ministru al Apărării, actualmente preşedintele Comisiei Senatoriale pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, a fost invitat la emisiunea Adevărul Live, în cadrul căreia a discutat cu jurnalistul Cristian Unteanu despre actuala criză din Ucraina, ţară ameninţată de către Rusia.

Cristian Unteanu: Cât de primejdioasă este situaţia şi cum poate să evolueze spre un conflict deschis?

Corneliu Dobriţoiu: Uitându-mă la aceste imagini, nu pot decât să afirm că suntem atât de departe de oportunităţile care s-au deschis după terminarea Războiului Rece, pentru că factorii de decizie de la Kremlin gândesc în limitele filozofiei Războiului Rece, din păcate. Dacă militarii aceia sunt fără însemne, cineva ar trebui să îşi asume prezenţa lor acolo.

Cristian Unteanu: S-a spus că aceşti băieţi sunt forţe paramilitare, civil. Dacă acest tip de armament, aceste uniforme, aceste dotări, este unul de forţe paramilitare atunci însemnă că vorbim degeaba. Băieţii aceştia sunt profesionişti. Armamentul este profesionist, priviţi mitraliera de companie.

Corneliu Dobriţoiu: Le-am avut şi noi în dotare. Oricum, priviţi modul profesionist în care ţin armele. Asta denotă un exerciţiu foarte intens privind folosirea acelui armament. Este adevărat că poziţia este defensivă, dar este poziţia unui militar profesionist. Aş zice că avem de a face cu o forţă militară bine pregătită, bine instruită. Ba mai mult, forţele militare folosite în faza iniţială a unui conflict sunt chiar mai bine pregătite decât forţele regulate.

Trist este că în pofida Cartei ONU, preşedintele Putin a ales un alt parcurs. Un parcurs care îl separă fundamental de ţările cosemnatare ale Cartei ONU. Domnul Putin nu pune preţ pe un document. Se uită la el mai mult ca la o hârtie.

Cristian Unteanu: Care sunt consecinţele rezultatelor referendumului din Crimeea? S-a deschis calea încălcării oricăror înţelegeri, din lumea construită după cel De-al Doilea Război Mondial.

Corneliu Dobriţoiu: Sigur că nimeni nu ar trebui să se îndoiască asupra rezultatului acelui referendum., el izvorând din componenţa etnică în regiune. Componenţă etnică totuşi alterată, în mod abuziv, în urma acţiunilor Moscovei imediat după cel De-al Doilea Război Mondial, cu mişcările masive de populaţie, tocmai pentru a limita orice mişcare cu iz popular, naţional.

Cristian Unteanu: Un coleg de la Bruxelles spunea un lucru teribil: Mâna lui Stalin acţionează dincolo de mormânt. Tocmai referindu-se la rezultatele deportărilor de populaţie din întreg spaţiu.

Corneliu Dobriţoiu: Din nefericire, puterea deformează mult caracterele oamenilor. Puterea corupe foarte mult. Astfel, situaţia din Crimeea denotă faptul că principiile Cartei ONU au fost uitate şi se operează în virtutea unui principiu arhaic: dreptul celui mai puternic, este cel mai puternic drept.

Revenind, criza din Crimeea generează premisele unei ameninţări de securitate serioase. Cu alte cuvinte, se întinde aria geografică a conflictelor îngheţate, conflicte care sunt folosite în mod politic, la nivel geopolitic, pentru a impune Federaţia Rusă ca o putere cu valenţe dincolo de regiune.

Cristian Unteanu: Totuşi, dacă Crimeea se alătură Federaţiei Ruse, acela nu mai este un conflict îngheţat: acel  teritoriu deveni teritoriu naţional al Rusiei.

Corneliu Dobriţoiu: Va mai trece un timp până la alipirea Crimeei la Rusia. Perioada asta de interimat vine să genereze un cadru de neîncredere, un cadru de ambiguitate strategică, ceea ce pune Rusia în faţa Aliaţilor, într-o situaţie delicată. Categoric, statele occidentale vor adopta demersurile politice necesare pentru a exprima modul în care acestea apreciază conduita aberantă a Rusiei.

Principalii lideri occidentali s-au exprimat fără echivoc asupra respectării integrităţii teritoriale a Ucrainei şi au îndemnat la dialog, pentru găsirea unui consens favorabil ambelor părţi.

Cristian Unteanu: Corect, acestea sunt toate semnalele Bruxelles-ului şi ale Washingtonului. Şi? Moscova a acţionat în continuare de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat.

Corneliu Dobriţoiu: De aici putem trage unele concluzii, inevitabile de altfel. Referitoare pe de o parte la capacitatea NATO de a asigura o relevanţă strategică a organizaţiei, chiar pe fondul prelungitei crize economice. S-a ajuns la situaţia stranie ca SUA să contribuie 70% la bugetul comun al Alianţei, ceea ce denotă o dezangajare a europenilor în obiectivele asumate în comun de către şefii de stat ai NATO.

Pe de altă parte, componenta defensivă a UE este încă în fază de coagulare. Sunt dileme legate de coexistenţa NATO cu dorinţa europenilor de a avea o identitate proprie. Până când nu vor fi rezolvate problemele legate de asumarea unor fonduri corespunzătoare în apărare, abia atunci NATO şi UE se vor gândi serios cum pot să îşi pună la comun şi în valoare instrumentele pe care le au la dispoziţie. Deci, rezultatul referendumului va scoate la iveală incapacitatea UE de a oferi o soluţie. De asemenea, scoate la iveală eşecul politicii de vecinătate şi inclusiv slăbiciunile Aliaţilor.

Cristian Unteanu: Aţi lucrat şi în zona de planificare militară a NATO, la Bruxelles. Aţi lucrat efectiv în sistem. Ce lecţii s-au învăţat până acum, după episodul Kosovo şi altele?

Corneliu Dobriţoiu: Cea mai amară lecţie învăţată până acum, începând din 1990, este că voinţa politică asumată în comun la summituri depăşeşte cu mult capacitatea statelor de a pune în comun resurse şi de a planifica un efort defensiv comun al Aliaţilor. Este cale lungă de la vorbe şi angajamente la fapte. Toate acestea au dus la diminuarea importanţei alianţei strategice NATO, singurul instrument semnificativ în apărarea europenilor.

Cristian Unteanu: Aceste lucruri servesc ca teren de joacă, mai neprotejată ca oricând, pentru un tip care vrea să afirme forţa ca argument, cum pare să fie Vladimir Putin în acest moment, desfăşurând trupe, antrenamente samd? Când se puneau la cale Consiliul NATO-Rusia şi Consiliu UE-Rusia, se spunea că aceste lucruri nu mai reprezintă o primejdie.

Corneliu Dobriţoiu: Eu cred că nu există o primejdie reală, pentru că în pofida dezangajării financiare a europenilor la bugetul NATO, capacităţile militare ale Alianţei efectiv într-un câmp operaţional sunt cu mult peste cele ale Rusiei. Ei folosesc aceleaşi echipamente pe care noi le-am avut în dotare, apărute în anii 70. Diferenţa tehnologică este uriaşă între NATO şi Federaţia Rusiei. Categoric, jocul de forţe al preşedintelui Putin va genera o reevaluare a aliaţilor europeni inclusiv asupra contribuţiei financiare. Totul a apărut prin dispariţia unui duşman, căderea URSS. Oamenii au crezut că sunt în siguranţă.

Cristian Unteanu: Dacă repetăm scenariul al extensiei modelului Crimeea, înspre est, înspre gurile Dunării, pe zona Bugeacului, se impune şi la nivelul celorlalte tipuri de ameninţări şi cele directe spre ordinea publică. Facilitarea apariţiei unei zone gri sau negre de crimă organizată.

Corneliu Dobriţoiu: Nu este un secret pentru nimeni. Ceea ce doare este că finanţarea este atât de precară, bugetul Ministerului de Interne este atât de dezechilibrat, încât este consumat în proporţie de 90% numai pentru cheltuielile de personal. În absenţa unui buget cât de cât rezonabil nu ne putem aştepta la o reacţie eficientă a forţelor de ordine. Factorii de risc intern vor deveni din ce în ce mai pregnanţi în viaţa cotidiană. Din cauza aceasta trebuie regândit sistemul de bugetare.

Cristian Unteanu: Există vreo posibilitate a creşterii nivelului de ameninţări teroriste de toate tipurile? Deoarece am auzit la Bruxelles vorbindu-se de o schimbare esenţială a liniilor de trafic. Dacă până acum traficul era prin zona de sud, Turcia, Grecia, urcând înspre Serbia, n general spre statele din fosta Iugoslavie, acum se evocă din ce în ce mai tare un alt coridor: coridorul de nord al Mării Negre, care ar fi liber prin toată zona de nord, ajungând exact în apropierea Moldovei, cu o Republică Moldova extrem de slăbită în urma unui asemenea şoc. Este posibil, aţi auzit despre acest coridor?

Corneliu Dobriţoiu: Este o situaţie reală, din păcate. Aceste riscuri nu pot fi combătute fără resurse. Problema nealocării resurselor conduce, din nefericire, la scăderea spiritului de corp al instituţiilor respective. Eu gândesc că trebuie reacţionat imediat pentru reechilibrarea bugetelor instituţiilor de forţă ale statului. Aşa încât să creştem capacitatea operaţională a statului de combatere a riscurilor interne, a crimei organizate. Noi nu trebuie să uităm că în situaţia în care se va configura o Cortină de Fier în apropierea noastră nu înseamnă că cei de dincolo de această „graniţă rece” nu vor avea interese să genereze tulburări sociale, economice în zona noastră.

Cristian Unteanu: Ideea aceasta a unei populaţii chemate la referendum este un gest democratic, tehnic vorbind greu de contracarat într-o negociere politică. Numai că această chemare la vot este făcută pentru o categorie de cetăţeni dintr-un stat suveran unitar, până duminică, să sperăm, este un model care ar trebui să îngrijoreze pe cineva?

Pentru că văd că de două, trei zile, în sfârşit, oamenii politici din România au început să privească şi spre interiorul ţării, speriaţi că această chemare la autonomie ar putea apărea şi la noi. Acum a reapărut pe piaţă celebra petiţie începută acum un an, la Cluj, a unui tânăr, cu 10.000 de semnături, „Transilvania nu este România”. La Târgu-Mureş se spunea „Ţinutul secuiesc nu este România”. Atunci ce nu mai este România din România?

Corneliu Dobriţoiu: Tendinţa fragmentărilor teritoriale în spaţiul UE nu se localizează numai în zona aceasta. Ceea ce contează este capacitatea statului de a-şi apăra valorile şi de a asigura creşterea nivelului de trai. Aceste idei pot fi combătute uşor dacă economia noatră va creşte, dacă statul va fi orientat spre cetăţean şi dacă recunoaşte cetăţeanul ca actor principal în slujba căruia guvernul şi instituţiile statului se află. 

O asemenea tendinţă secesionistă nu rezolvă problema economică. Mai mult, generează probleme serioase tutror celor care luptă pentru o fantasmagorie. Idealul este să creăm locuri de muncă, idealul este ca omul să-şi pună pâine pe masă, să-şi crească copiii în linişte şi să copiii lor să aibă un viitor, nu aiurelile geostrategice generate de ambiţii nemăsurate.

Cristian Unteanu: Numai că modelul poate prinde – s-a întâmplat în Kosovo, se întâmplă în Crimeea – nimeni nu credea că după toate ororile din Fosta Iugoslavie, după genocidul, crimele şi toate acele evenimente despre care Europa credea că le-a şters din dicţionarul faptelor de război şi că Tribunalul de la Haga va trebui să judece numai ce se întâmplă în Africa sau în zone în care democraţia se bazează numai pe forţa armelor, dar s-a întâmplat.

Există mişcări secesioniste, există mişcări independente, există formaţiuni politice, există antieuropenism. Şi dvs, ca preşedinte de Comisie, de ce nu faceţi o audiere pe acest subiect? Tendinţele secesioniste din interiorul acestei ţări. Faceţi? Dacă nu, de ce?

Corneliu Dobriţoiu: Toată problematica legată de securitatea naţională intră în responsabilitatea altor instituţii şi mai puţin a armatei. Atributul de control, de supervizare se limitează la un anumit număr de instituţii.

Cristian Unteanu: Atunci faceţi anchete împreună cu comisia SRI, cu comisie vreţi, dar să apară o dezbatere.

Corneliu Dobriţoiu:  Este mai mult decât necesară o anchetă, şi în condiţiile în care rapoartele SRI-ului nu au fost discutate public în Parlament de ani de zile, mai ales în ultima perioadă.  Nu a existat dispunere din partea Parlamentului, a camerelor reunite. SRI, ca instituţie, şi-a făcut datoria. Ajungem inexorabil la acelaşi numitor comun: carenţe grave în cultura de securitate.

Cristian Unteanu: SRI şi-a făcut treaba, a pus rapoartele la dispoziţia Parlamentului României, iar într-un moment de criză, care bate la porţile României, cum se poate explica că aceste comisii nu se pot organiza să facă o audiere publică, să pună în dezbatere situaţia?

Corneliu Dobriţoiu:  Eu sunt convins că la nivelul comisiilor de specialitate, comisia SIE şi comisia SRI, separat, există astfel de schimburi de documentări.

Cristian Unteanu: Dar o dezbatere a acestei situaţii grave, care se poate lega de Găgăuzia şi de Transnistria?

Corneliu Dobriţoiu: Ceea ce scoateţi dvs în evidenţă este corect, şi anume faptul că parlamentul a fost minimalizat de toţi factorii politici, ostracizat. Din cauza aceasta, s-a pus problema să creştem rolul acestei instituţii fundamentale a statului de drept. Şi categoric vom căpăta un parcurs, ne vom apropia de realităţi.

Acum depinde de preşedinţii celor două camere să preia iniţiativa, împreună cu preşedinţii comisiilor SRI şi SIE – directori ai celor două mari instituţii ale statului de drept – şi să prezinte un raport comun. Asta nu înseamnă că la nivelul comisiilor dialogul nu există. Mai departe, cum este el finalizat şi îmbrăcat sub forma unei decizii a Parlamentului României – aici avem o problemă gravă.

Cristian Unteanu: Nu am văzut în România un institut din zona vieţii publice care să scoată un studiu de analiză şi risc imediat şi pe termen scurt a situaţiei din bazinul Mării Negre, iar asta demonstrează nu numai viziunea despre care vorbeaţi, dar s-ar putea să nu existe şi nici să nu fi fost create vreodată nişte pârghii specializate

Corneliu Dobriţoiu:  La nivelul ONG-urilor există interes pentru analiza mediului de securitate.problema este că la nivelul principalelor puteri ale statului – Parlamentul nu este dispus să plătească un ONG pentru a-i prezenta o imagine a acestei dinamici din perspectiva societăţii civile.

Cristian Unteanu: Din sutele de milioane pe care le ia anual de la bugetul statului?

Corneliu Dobriţoiu:  Aceasta este situaţia, eu doar ă spun ce se întâmplă. Aici nu sunt de vină ONG-urile. Vă dau exemplul Euriscului, care lucrează mai mult pe comenzi externe pentru că nu există interes din partea instituţiilor statului român. Instituţiile statului pun valoare numai pe dimensiunea organizatorică a statului, se bazează pe instituţiile statului şi atât; nu au o opinie independentă din partea societăţii civile.

Cristian Unteanu: Avem în zona societăţii civile o expertiză reală pe zonele de risc, pe analiza riscurilor, pe analiza ultraspecializată pe care le fac instituţiile de profil din întreaga Europă?

Corneliu Dobriţoiu: Mi-ar face plăcere să cred, dar deocamdată nu am văzut nimic şi datorită dezinteresul unor puteri ale statului.

Cristian Unteanu: Cât ne poate costa acest dezinteres, în cazul încălzirii bruşte, a acestei zone conflictuale din zona Mării Negre?

Corneliu Dobriţoiu: : Automat, se resimte această problemă în lipsa unei capacităţi de reacţie la nivel politic faţă de problemele care se întâmplă în jurul nostru. Dacă pe dimensiune executivă factorii de decizie sunt la curent cu instituţiile specializate ale statului, de cealaltă parte viteza de reacţie este limitată.

Citeşte şi:

Adevărul Live: Criza ucraineană, explicată din perspectiva sociologică

Darie Cristea, sociolog INSCOP, a prezentat în cadrul emisiunii Adevărul Live motivaţiile sociale care stau la baza crizei ucrainene şi posibilele moduri în care populaţia din Crimeea va acţiona în următoarea perioadă.

Adevărata faţă a lui Vladimir Putin, partea a IV-a. Cum îl descrie fosta nevastă, Liudmila Putina

Zvonurile nu au cruţat cuplul Vladimir şi Liudmila Putin, cu mulţi ani înainte de oficializarea divorţului circulând nenumărate speculaţii legate de infidelităţi şi abuzuri care au destrămat un mariaj de 30 de ani. Animozităţile între cei doi foşti îndrăgostiţi au făcut-o pe Liudmila să-l numească „vampir”, iar el a vociferat că nu o poate suporta „mai mult de trei săptămâni”.

„Discursul lui Putin, o făcătură”

Ca reacţie la cererile maghiare, fie ele moderate sau radicale*, pe internet circulă un citat în care Putin, chipurile, pune minorităţile la punct chiar în Duma de stat a Federaţiei Ruse. Dar cei care dau share discursului lui Putin promovează, de fapt, un fals grosolan. De ce, vedeţi mai jos, în articolul scris de colegul Kiwi.

INFOGRAFIE Vestul s-a împăcat cu ideea că Rusia înhaţă Crimeea

Occidentul joacă acum la intimidare pentru a descuraja Mosova să intre şi în partea de est a Ucrainei, unde se află populaţie rusofonă.

România, Bulgaria şi SUA au început exerciţii navale la Marea Neagră

România, Bulgaria şi Statele Unite au început miercuri exerciţii navale comune la Marea Neagră, după ce acestea au fost amânate cu o zi din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile.

Oleksandr Turcinov: Referendumul din Crimeea, „o farsă” decisă în birourile Kremlinului

Referendumul organizat duminică în peninsula ucraineană Crimeea pentru alipirea la Rusia este „o farsă” decisă în „birourile Kremlinului”, a apreciat marţi preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, într-un interviu acordat pentru Agence France Presse.

Surprinderea strategică - etapa întâi la Kiev, cea secundă în Crimeea

Cutia Pandorei a fost deschisă în Ucraina. Şi cine mai credea că reţeaua subterană a răsăritenilor a fost anesteziată - nu aveam motiv să scriu că a fost anihilată - s-a convins luni, 10 martie, la Târgu Mureş, cât de repede poate fi activată şi scoasă în stradă o brigadă de manifestanţi calificaţi în aruncarea cu pietre, după modelul - să avem pardon, dar asta este realitatea - manifestanţilor din Kiev, în forţele de ordine. Simplă coincidenţă.

Ucraina se simte trădată de puterile garante şi vrea să se întoarcă la armele nucleare

Kievul ia în calcul reînarmarea cu arsenal nuclear, dacă puterile mondiale garante refuză să impună pactul de securitate, denumit Memorandumul de la Budapesta, a anunţat parlamentarul ucrainean, Pavlo Rizanenko, membru al partidului Udar, condus de Vitali Kliciko.