România în UE: codaşi la număr de studenţi, fruntaşi la impostură academică

România în UE: codaşi la număr de studenţi, fruntaşi la impostură academică

Avem cel mai mic procent populaţie cu studii superioare din UE

Ţara noastră se afla în 2017 pe ultimul loc din Uniunea Europeană (UE) în ceea ce priveşte procentul din populaţie cu studii superioare, iar unul din patru români absolvenţi de facultate, avea specializare în Drept, Administraţie sau Afaceri, se arată într-un studiu Eurostat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Concret, la nivelul întregii UE, aproximativ 40% dintre locuitorii cu vârste între 30 şi 34 de ani aveau în 2017 un nivel terţiar de educaţie, adică au absolvit cursuri ţinute de universităţi, universităţi tehnice, institute de tehnologie şi alte instituţii care acordă diplome academice sau certificate de competenţă profesională superioară. Cel mai mare procent se înregistra în Lituania (58%), Cipru (56%) şi Irlanda (55%), iar cel mai scăzut în România (26%), Italia (27%) şi Croaţia (29%). 
Mai grav este că numărul românilor care au terminat studii superioare s-a micşorat de la an la an, după cum arată datele Eurostat. În 2015 erau 133.478, în 2016 ajunseseră la 121.788, iar în 2017 coboraseră la 121.250. „Avem de-a face cu o slabă coerenţă între oferta universitară şi piaţa actuală a muncii. Concret, ceea ce fac studenţii în facultate şi ceea ce se cere pe piaţa de muncă nu sunt acelaşi lucru. Studenţii descoperă lucrul acesta şi preferă să intre în câmpul muncii. În fine, inspiraţi de unele personaje celebre în toată lumea, tot mai mulţi tineri sunt mai activi şi se fac antreprenori imediat după ce termină liceul. Îşi propun să facă facultatea mai târziu sau aleg programe de educaţie alternativă”, spune expertul în educaţie Marian Staş. 
 

Sursele abandonului universitar

 
În plus, conform cifrelor oficiale, mulţi studenţi abandonează facultatea, după un an sau doi de studiu. Fenomenul se înregistrază la toate universităţile din ţară, inclusiv la cele de elită, iar rata de abandon este una importantă, de aproximativ 40 la sută, conform cifrelor avansate de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR). „Abandonul universitar are cauze financiare, în primă instanţă, urmat îndeaproape de alegerea greşită a specializării sau a facultăţii. Astfel, 40% din studenţi abandonează în primul an de studiu, iar 41% dintre studenţii care abandonează consideră că acest lucru este cauzat de alegerea greşită a specializării”, explicau, cu ceva timp în urmă, reprezentanţii studenţilor într-un studiu.
 
În 12 ani de şcoală un elev român învaţă cât se studiază în alte ţări în numai 8. De aici şi slaba pregătire a multor absolvenţi de liceu. 
Marian Staş
expert în educaţie
 
Marian Staş susţine că abandonul universitar se produce, în primul rând, ca o urmare a slabului randament al sistemului preuniversitar. „Când termină liceul, o mare parte a tinerilor sunt slab pregătiţi. Concret, conform unor studii ale Băncii Mondiale, sistemul preuniversitar din România este destul de slab. Are un randament de 60 la sută. Asta înseamnă că în 12 ani de şcoală un elev român învaţă cât se studiază în alte ţări în numai 8. De aici şi slaba pregătire a multor absolvenţi de liceu. Ajung în universităţi şi atunci realizează cât de slab pregătiţi sunt şi renunţă. Apoi, o mare parte a acestor studenţi îşi dau seama că facultatea cu pricina nu este ce şi-au dorit. Şi, din păcate, în România, facultăţile nu au curricule elastice, care să se adapteze unor dorinţe ale studenţilor, aşa cum se întâmplă afară. Drept urmare mulţi tineri renunţă din această cauză”, precizează expertul. 
 

De ce este preferat Dreptul

 
Datele Eurostat mai arată că, în anul 2017, dintre absolvenţii de studii superioare din România, 33.550 s-au specializat în Afaceri, Administraţie sau Drept (aproape 27,7%). Ingineria, Industria Prelucrătoare şi Construcţiile au fost mai puţin atractive şi au fost alese de 22.106 de conaţionali (18,2%), în timp ce 14.067 au absolvit Medicina sau Farmacia (11,6%). Apoi, Artele Umaniste au fost alese de 10.973 de români în 2017, iar Ştiinţele Sociale şi Jurnalismul au fost preferate de 10.474 (în jur de 9%). 
 
 Mai coborâm o treaptă şi ajungem la domenii şi mult mai puţin interesante pentru studii superioare au fost Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor (6.750 de absolvenţi), Ştiinţele Naturale, Matematică şi Statistica (6.464), respectiv Ştiinţele Educaţiei (6.016). În fine, la coada clasamentului se află Serviciile (doar 5.510 de absolvenţi), respectiv Agricultura, Silvicultură şi Medicina Veterinară (numai 5.340 de absolvenţi). Frica de inginerie vine tot în urma lacunelor de pregătire din liceu, consideră Marian Staş. „Se orientează spre facultăţi în care nu se studiază ştiinţele exacte unde, probabil, se înregistrază cele mai mari lacune. Şi astfel se preferă Dreptul sau Administraţia”, a conchis expertul în educaţie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: