Proiect: Limbile moderne, excluse din trunchiul comun la liceu. Ce materii ar urma să studieze elevii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Lista materiilor obligatorii la liceu se va schimba prin noile planuri-cadru Foto: Ioan Buciumar
Lista materiilor obligatorii la liceu se va schimba prin noile planuri-cadru Foto: Ioan Buciumar

Sunt în lucru viitoare planuri-cadru pentru liceu. Din lista de până acum a materiilor obligatorii lipsesc limbile moderne, educaţia fizică şi religia.

Unsprezece dicipline ar urma să compună trunchiul comun (orele în care se parcurge programa şcolară) al viitoarelor planuri-cadru după care vor învăţa elevii de liceu, potrivit ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Acesta a vorbit despre aceste discipline: „În planurile-cadru avem trunchiul comun. Avem, conform România educată, un curriculum la dispoziţia şcolii mult extins faţă de ceea ce există acum şi, pentru acele discipline din trunchiul comun – că vor fi, sunt convins, Matematică şi Limba română, apoi ştiinţe, Fizică, Chimie, Biologie, apoi va fi Istorie şi Geografie, apoi vor fi socio-umane: Economie, Sociologie, Logică, Filosofie. Acestea vor fi, probabil, disciplinele din trunchiul comun”. 

„Ai noştri nu se uită deloc cum e la alţii“ 

Din planurile-cadru lipsesc însă limbile moderne, educaţia fizică şi religia. „Este o prostie dacă în trunchiul comun nu bagi limbile străine care sunt esenţiale în ziua de astăzi. Păi, te duci la muncă în străinătate şi nu ştii o boabă. Sau cum să scoţi educaţia fizică când avem atâţia elevi obezi? Plus că nu există în educaţie pentru sănătate, pentru societate”, subliniază Ştefan Vlaston, expert în educaţie. 

Acesta spune că pe lângă faptul că limbile străine ar trebui incluse fără doar şi poate în trunchiul comun de studiu, structura disciplinei ar trebui schimbată faţă de ceea ce este acum. „Istoria aş vedea-o băgată în modulul Educaţie pentru societate şi să înveţi o istorie transversală, nu cum e acum, ci istoria sistemelor sociale, a sistemelor statale, a războaielor, a culturii. Ar trebui să ne uităm la ce se întâmplă în Marea Britanie, în Franţa, în Germania. Ai noştri au o fixaţie: nu se uită deloc la curriculumul din alte ţări”, consideră Ştefan Vlaston. 

Cum vede Cîmpeanu BAC-ul din 2027 

Ministrul Cîmpeanu a mai vorbit şi despre cum va arăta Bacalaureatul în 2027 când, a spus el, examenul va fi bazat pe competenţe. Asta în cazul în care cadrul legal va intra în vigoare, iar structura examenului de maturitate va fi modificată până în septembrie 2023. 

Oficialul a vorbit despre verificarea competenţelor de bază în cadrul unei probe scrise. „Competenţele de bază, subliniez, de bază, nu avansate. Mai exact, dacă vor fi licee care vor avea patru ore de Matematică pe săptămână şi vor fi licee care au o oră de Matematică pe săptămână, aceste subiecte de verificare a competenţelor de bază înseamnă să fie accesibile pentru cei care au doar o oră pe săptămână. Sigur că vor fi foarte simple pentru cei care au patru ore pe săptămână. Tot în acest sistem de Bacalaureat ai putea să ai o verificare a competenţelor lingvistice, este vorba de limbi cu circulaţie internaţională, care să fie credibilă. În care să ai o probă de verificare a competenţelor digitale mult mai credibilă decât acum”, a exemplificat ministrul. 

Pentru că, a adăugat acesta, acum avem probe orale de competenţe la examenul de maturitate care însă nu sunt recunoscute niciunde: „Deci este, în opinia mea, un nonsens să le mai dai, dacă le organizezi aşa. Este foarte important să le susţii într-o manieră credibilă şi profesionistă, relevantă pentru piaţa muncii şi relevantă pentru universităţi”. 

BAC personalizat 

În plus, pentru a personaliza examenul de maturitate, şcolile să poată oferi elevilor posibilitatea de a-şi încerca şansele pentru a-şi demonstra nivelul acestor competenţe: „Cu alte cuvinte, dacă avem competenţe digitale de bază pentru toţi elevii, poate că avem elevi care vor să-şi demonstreze competenţele de programator, atunci organizezi probă la Bacalaureat pentru competenţa de programator. Iar în momentul în care vei avea acel certificat de calificare ca programator el să fie luat în considerare, dacă mediul socio-economic va considera că este un examen serios”.

Acest fel de testare a competenţelor ar fi un plus atât pentru intrarea pe piaţa muncii, cât şi în universităţi. „În universităţi, care vor să-şi stabilească grupul-ţintă din acei absolvenţi de Bacalaureat care şi-au demonstrat competenţele de programator. Alt exemplu: dacă ai competenţe de comunicare în limbi de circulaţie internaţională la nivel de bază, să zicem că ai nivelul B1, nivelul B1 nu este extraordinar de greu. Dar să spunem că ai elevi care sunt cunoscători ai literaturii engleze, atunci poţi organiza o probă de competenţe pentru aceşti elevi, pentru a avea o competenţă specială de comunicare în limba engleză. Am dat doar două exemple, dar sunt multe astfel de exemple”.

În prezent, planurile-cadru pentru liceu variază între 9 şi 13 materii, în funcţie de profil şi de an de studiu şi includ în trunchiul comun două limbi străine.  

Recent, ministrul Cîmpeanu a vorbit şi despre curriculumul aflat la decizia şcolii a cărui proporţie ar urma să crească la minimum 30% (de la 4-6%, cât este acum) şi care ar urma să reprezinte: „oferta educaţională propusă de şcoală, în concordanţă cu nevoile şi interesele de învăţare ale elevilor, cu specificul şcolii şi cu nevoile comunităţii locale, şi se constituie atât din pachete disciplinare opţionale ofertate la nivel naţional, regional şi local, cât şi din pachete disciplinare opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ”.

Primul termen avansat pentru dezbaterea şi aprobarea noilor planuri-cadru a fost vara acestui an.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite