BAC-ul constrastelor: cele mai multe medii de 10, dar cea mai  scăzută rată de promovare din ultimii 5 ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
bacalaureat

Bacalaureatul din acest an va fi unul al contrastelor. Bilanţul examenului arată că 224 de absolvenţi au obţinut media 10, cel mai mare număr din ultimii 16 ani, însă, în acelaşi timp, rata de promovare este cea mai mică din ultimii cinci ani. Aceste rezultate vorbesc despre starea sistemului de învăţământ, care este marcat de inechitate şi incapacitatea de a asigura şanse reale elevilor, arată experţii în Educaţie.

Concret, evaluarea elevilor nu este una obiectivă iar problemele pregnante din sistem precum curricula învechită, slaba pregătire a dascălilor se reflectă în rezultatele slabe la BAC, consideră specialiştii. 

Conform datelor MEN, 2.421 de absolvenţi de liceu au promovat examenul după soluţionarea contestaţiilor, cele mai multe contestaţii fiind la Limba şi literatura română (18.954). Preşedinta federaţiei Coaliţia pentru Educaţie, Daniela Vişoianu consideră că statutul economic al părinţilor este un factor important în ceea ce priveşte şansa elevilor de a excela la Bacalaureat. „Într-un sistem majoritar public de educaţie ar trebui ca ministerul să se asigure că decalajele de venit dintre părinţi nu se văd în rezultatele copiilor la Bacalaureat iar asta se reuşeşte prin construirea în interiorul sistemului de învăţământ de mecanisme prin care un copil să se definească prin ce munceşte el şi ce identitate îşi construieşte el, nu prin banii părinţilor care sunt investiţi în el în lipsa unui sistem de Educaţie viabil”, mai arată Vişoianu. 

Tinerii de 10 pleacă din ţară, problemele sistemului rămân 

Experţii atrag atenţia că absolvenţii buni sunt şi cei care aleg să emigreze din cauza sistemului educaţional românesc, care este într-o continuă derivă şi încremenit în curriculă şi tehnici învechite. „Occidentul are universităţi foarte bune, care au o bază materială excepţională şi o abordare modernă, elevul fiind pus în centrul procesului educaţional, fiind pus să gândească, nu să memoreze informaţii. În schimb, filosofia practicată în şcoala românească este formată din acţiunile: predat – scris – memorat - reprodus, în loc ca accentul să fie pus pe cei patru piloni ai Educaţiei: a învăţa să ştii, să faci, să fii, să trăim împreună”, arată şi expertul în Educaţie, Ştefan Vlaston. 

O şcoală nu e bună sau rea în sine, e bună doar atunci când răspunde cerinţelor, priorităţilor şi etapei de dezvoltare la care se află societatea la un moment dat şi nu în ultimul rând pe talentele, cerinţele, nevoilor elevilor, nu invers, atrag atenţia experţii în Educaţie. Iar momentan, şcoala românească eşuează la acest capitol, arată aceştia. „Sunt cazuri în liceele tehnologice în care niciun absolvent nu a promovat examenu. În plus, în alte licee, rata de promovare este de 10% sau 15% la sută. Aici este o problemă foarte mare care ar trebui să fie gestionată de către Ministerul Educaţiei. Sunt licee în care elevi care învaţă să devină bucătari, nu au o bucătărie. Elevi care învaţă să fie mecanici dar nu au un garaj în care să lucreze şi nici scule. Practic, ne minţim singuri. Noi ne minţim că îi formăm, ei se mint că or să facă ceva în viaţă”, arată şi preşedinta Centrului pentru Politici Educaţionale, Dana Alexe-Coteţ. 

Lecţia după Bacalaureat

Evaluarea la Bacalaureat ar trebui să se facă pe progresul şcolar al elevului, prin aplicaţii informatice care să nu fie supuse subiectivismului profesorilor, cu teste tip grilă pentru fiecare copil în parte, cu subiecte diferite, ca să nu mai poată copia, spun experţii. În plus, sunt necesare analizarea şi redistribuirea cifrelor de şcolarizare în liceele tehnologice în funcţie de performanţe şi de dotări, având în vedere că nu toţi elevii îşi doresc sau pot să urmeze un profil teoretic. 

„În primul rând, trebuie să ne uităm la aceste specializări care nu au nicio legătură cu piaţa muncii. În al doilea rând, dotarea cu laboratoare specializate în toate liceele tehnologice. Trebuie să ne hotărâm, e o discuţie care ar trebui să implice autorităţile locale, pentru că ele sunt cele responsabile de în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură. Trebuie să fie investit cu precădere în specializările cerute de piaţa muncii. Pe lângă acestea, avem nevoie de profesori bine pregătiţi, din zona practică, maeştri care să-i înveţe partea practică a viitoarei meserii”, a conchis Alexe-Coteţ.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite