Avertismente asupra consecinţelor fatale pe care le poate avea căderea unei bănci de mărimea şi importanţa celei germane, considerată bancă sistemică, ceea ce înseamnă că un eventual faliment s-ar repercuta instantaneu nu numai asupra întregului sector bancar german şi european, dar ar putea determina un tsunami de dimensiuni uriaşe care să scuture întreg sistemul bancar, financiar, economic şi social global.

Lucrurile au devenit într-atât de serioase încât, spre exemplu, colega mea Isabelle de Laminne de la secţia economică de la LE SOIR a scris deja un articol în care-i avertizează pe clienţii belgieni de la DEUTSCHE BANK că „în cazul în care se tem pentru viitorul băncii şi al economiilor lor, să nu lase mai mult de 100.000 euro de persoană şi per cont la această instituţie... şi persoanele care deţin creanţe sau acţiuni ale băncii trebuie să fie şi ele atente căci, într-o asemenea situaţie, ele nu sunt acoperite de niciun fel de garanţie”. Avertizând şi că, în acest moment, destinul băncii „este suspendat doar de un fir...în doar un an de zile, valoarea titlurilor DB au scăzut cu 50% din valoare şi, în acelaşi timp, este supusă unei amenzi colosale din partea autorităţilor americane”.

Însuşi şeful executiv de la DB, John Cryan, citat de Bloomberg, avertiza la începutul acestei luni că vor exista „consecinţe fatale pentru deponenţi şi pentru schemele de pensii” .

Imposibil să existe dubii asupra solidităţii, credibilităţii şi respectabilităţii Deutsche Bank, spunea Wolfgang Schäuble, ministrul german de Finanţe pe 9 februarie, la Paris, cu ocazia celui de-al 48-lea Consiliu economic şi financiar franco german,iar Preşedintele de la Bundesbank, Jens Weidman adăuga: „Nu este posibil să avansezi pe drumul solidarităţii dacă nu avem soliditate la nivelul băncilor”. Perfect adevărat, în principiu, numai că - notează Romaric Godin de la ziarul La Tribune - exact în momentul respectiv, acţiunile primei bănci germane scădeau la cel mai jos nivel din istorie.

Miercuri în această săptămână, titlurile de asigurare CDS - asigurare contra falimentului - ale Deutsche Bank evaluau la aproape 20% riscul unui faliment în următorii 5 ani. Nivel demn de instituţiile bancare cele mai puţin recomandabile din sudul Europei”, scrie Godin.

În acest moment, cel puţin deocamdată, cancelarul Angela Merkel a spus că statul nu va acorda niciun fel de sprijin băncii germane care a fost, după cum ştiţi, condamnată de justiţia americană să plătească o amendă de 14 miliarde de euro pentru responsabilitatea pe care o are în cazul produselor „subprimes”. Reacţia pieţelor a fost imediată, astfel încât valoarea grupului DB pe bursă a scăzut la aproape jumătate faţă de începutul anului, adică la 14,7 miliarde Euro faţă de 31,2 miliarde Euro cât era la 31 decembrie 2015. Ceea ce înseamnă că valoarea amenzii americane este echivalentă, în acest moment, cu valoarea bursieră a întregului grup Deutsche Bank.

Există o problemă în imediat? Cu siguranţă. Chiar trei.

Prima este că evenimentele acestea pot declanşa, cel puţin, o criză de încredere a investitorilor care vor dori să stea un timp departe de epicentrul unei eventuale crize majore germane şi europene şi asta ar putea produce pe mai departe relativ rapid, o criză de lichidităţi. Adică dificultăţi de refinanţare a propriilor activităţi, aceasta fiind unul dintre elementele vitale pentru o mare bancă de tip sistemic.  

Între clienţii Deutsche Bank care şi-ar fi retras din plasamente se numără fonduri mari de hedging ca Citadel şi AQR Capital Management, a relatat Wall Street Journal, informaţie obţinută pe surse. Fondurile respective ar fi retras sume de mai multe miliarde de dolari, din cauza temerilor legate de stabilitatea financiară a băncii.

Trebuie subliniat că Deutsche Bank este principala casă de cliring în Europa. Cu un portofoliu de derivate de peste 60.000 de miliarde de dolari la Deutsche Bank, guvernul este total incapabil să înţeleagă cum să trateze această criză”, a spus David Buik, analist la Panmure Gordon & Co., într-o notă adresată clienţilor.

A doua problemă este una politică, extrem de serioasă şi care poate trimite unde de şoc cel puţin la nivelul întregii Europe. Este adevărat că doamna Angela Merkel a spus că statul nu va veni în sprijinul băncii dar, în caz de extremă urgenţă, va rezista presiunii enorme de pe piaţa internă şi de pe pieţele internaţionale? Dacă  totuşi va ceda, asta înseamnă, în mod direct, renunţarea la toate angajamentele europene care au fost făcute în perioada precedentei crize când multe state au fost acuzate că au risipit banii contribuabililor în încercarea de a salva bănci dovedite neviabile. Să nu uităm că Uniunea bancară europeană interzice acum, la modul cel mai ferm, susţinerea unei bănci cu probleme prin ajutoare directe de stat! Iar în acest context de enorme incertitudini, riscul de contagiune este foarte mare, în cercuri concentrice care să se întindă foarte rapid nu numai în economica germană, ci şi, în imediat, în economia europeană datorită interdependenţei sistemelor bancare de pe continentul nostru. Apoi, exact din acelaşi motiv, efectele distrugătoare se pot simţi în întreaga lume.

Atenţie deci la ceea ce FMI-ul spunea în al său Financial Sector Assessment Program:

Printre G-SIB (băncile sistemice de importanţă globală) Deutsche Bank apare drept cel mai important contributor net la riscurile sistemice, urmată de HSBC şi Credit Suisse”.

Remarca asta a venit după ce Federal Reserve a confirmat faptul că filialele din SUA ale Deutsche Bank şi Banco Santander (Spania) sunt singurele care, din grupul de 33 de bănci analizate, au picat la „testul de stres” care evalua tocmai capacitatea acestora de a face faţă în cazul unei noi crize financiare.

A treia problemă este că, în cazul producerii unui asemenea eveniment, trebuie luate în calcul eventuale dezechilibre sociale datorită generării unui val de panică la nivelul investitorilor dar şi al populaţiei. Cu consecinţe greu de estimat acum asupra vieţii politice şi economice germane. Dar, deja, este trimis un mesaj de urgenţă care vine într-un moment critic pentru UE, deoarece atât Franţa, cât şi Germania ar putea suferi dezechilibrări economice importante, situaţie în care „crizele sistemelor bancare proxime”, cele din Italia şi poate Spania şi Grecia, pot intra şi ele în linie dreaptă.

În acest context, nu rămâne decât să aşteptăm următoarele mişcări de piaţa germană şi, mai ales, să vedem ce va dori sau nu să sacrifice pentru menţinerea „culturii stabilităţii” de care Germania este atât de mândră. Dar dacă Deutsche Bank va fi în primejdie şi guvernul german nu va interveni, atunci ne putem aştepta, spun analiştii, la un scenariu tip Lehmann Brothers, banca americană lăsată să cadă de guvernul american, mişcare care a declanşat criza din 2008. Numai că, de data aceasta, spun unii analişti, efectul ar putea fi de cel puţin 4 ori mai mare... Să aşteptăm, deci, cu speranţa că este adevărată promisiunea reiterată în chip de mantra în ultimele zile de cei de la Deutsche Bank:

Nu avem nevoie de ajutor, ne putem descurca singuri!”.