Fost şef al Fiscului: Deficitul excesiv se poate lăsa cu tăieri de salarii ca în 2009. Pensiile vor creşte cu mult mai puţin, poate chiar deloc

Fost şef al Fiscului: Deficitul excesiv se poate lăsa cu tăieri de salarii ca în 2009. Pensiile vor creşte cu mult mai puţin, poate chiar deloc

Gelu Ştefan Diaconu FOTO Adevărul

Fostul şef al Fiscului Gelu Ştefan Diaconu a amintit recent că măsurile ce vor fi impuse de Comisia Europeană României din cauza deficitului excesiv pot fi asemănătoare celor din 2009, soldate cu tentative de tăieri de pensii şi salarii, simultan cu creşterea unor taxe şi impozite, aşa cum s-a întâmplat în 2009.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Istoria se repetă dramatic. Măsurile de corecţie structurale pe care le va impune Comisia Europeană vor fi dureroase, chiar dacă mai puţin dure decât în perioada 2009-2012.
 
Ultima dată, această procedura a fost declanşată de Comisia Europeană împotriva României la 13 mai 2009. Până la intervenţia de atunci a preşedintelui Băsescu, guvernanţii ne asigurau că situaţia nu este chiar aşa de neagră. Apoi au urmat: tentative de tăieri a pensiilor, reduceri masive de salarii, disponibilizări în şomaj, tăierea drastică a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, creşteri mari de taxe şi impozite, contractarea dramatică a economiei, etc., etc.
 
Şi astăzi primiţi aceleaşi asigurări de la actualii guvernanti, cu menţiunea că nu ei se fac vinovati de situaţia în care am ajuns.
 
Este clar ca lumina zilei că Dragnea cu ideologii şi oamenii din guvernele lui au fost pe punctul să distruga complet echilibrele macro-economice ale ţării.
 
Îl informez pe premierul Orban că responsabilii Comisiei Europene nu iau deloc în calculul deficitului creşterile de venituri potenţiale provenite din măsuri de îmbunătăţire a administrării fiscale.
 
Aşa încât vorbaria goală cu “lucrurile măreţe” care se fac la ANAF, cu creşterea colectării, cu “reorganizări”, etc. le trezeşte un zâmbet în colţul gurii oficialilor europeni. Ei cunosc foarte bine realitatea coteriilor transpartinice de la noi.
 
Măsurile de corecţie structurale pe care le va impune Comisia Europeană vor fi dureroase chiar dacă mai puţin dure decât în perioada 2009-2012.
 
Nu vor fi sancţiuni, dar nici concesii faţă de corecţiile necesare.
 
Câteva previziuni:
 
  • anul acesta ANAF nu va performa iar bugetul pe anul viitor va cuprinde creşteri de taxe
  • pensiile vor creşte cu mult mai puţin, poate chiar deloc anul acesta şi anul viitor. Probabil o indexare anemică la inflaţie
  • anvelopa salarială publică va fi redusă la maxim 8% din PIB (de la peste 9% cât este astăzi) prin reduceri de personal/salarii/beneficii.
De acum încolo, numărătoarea inversa a început. S-a terminat cu tânguiala zilnică a grelei moşteniri”, scrie Diaconu pe pagina sa de Facebook.
 
Deficitul a fost de 4,6% în 2019, mult peste nivelul asumat
 
Săptămâna trecută premierul Ludovic Orban şi ministrul Finanţelor au anunţat că România poate intra în procedura de deficit excesiv, având în vedere că anul 2019 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 4,6%, mult mai mare decât cel asumat în faţa oficialilor europeni.
 
Concret, conform Pactului de Stabilitate, procedura de deficit excesiv poate fi declanşată de Comisia Europeană pe baza deficitului public general (dacă depăşeşte valoarea de referinţă de 3 % din produsul intern brut (PIB) la preţurile pieţei) sau pe criteriul datoriei publice ( dacă datoria este de peste 60 % din PIB şi ţinta de reducere a datoriei cu 1/20 pe an nu s-a materializat pe parcursul celor trei ani anteriori).
 
Etapele procedurii
 
Pentru ţara din UE al cărui deficit sau a cărei datorie depăşeşte limitele definite, Comisia Europeană pregăteşte un raport care evaluează dacă este cazul să lanseze o procedură de deficit excesiv.
 
Ulterior, Comisia trimite o notificare ţării în cauză şi informează Consiliul în cazul în care consideră că deficitul este excesiv.
 
Pe baza propunerii Comisiei, Consiliul decide cu majoritate calificată dacă, în baza observaţiilor ţării în cauză, deficitul este excesiv.
 
În cazul în care Consiliul decide că un deficit este excesiv, formulează recomandări ţării şi prescrie un termen-limită maxim pentru ca aceasta să ia măsuri eficiente (trei sau şase luni).
 
Dacă o ţară continuă să nu pună în aplicare recomandările, Consiliul poate decide să îi transmită o notificare oficială pentru a lua măsuri să reducă deficitul într-o perioadă specificată de timp.
 
Dacă ţara nu respectă decizia Consiliului, acesta poate decide să impună sancţiuni.
 
Sancţiuni
 
Sancţiunile se impun dacă nu se reduce deficitul. Pentru ţările din zona euro, aceste sancţiuni se impun progresiv, începând cu:
 
- obligativitatea depunerii la Comisie a unui depozit purtător de dobândă, de 0,2 % din PIB în etapa preventivă;
 
- obligativitatea depunerii unui depozit cu dobândă zero, de 0,2 % din PIB în etapa corectivă. Acest depozit este transformat într-o amendă de până la 0,5 % din PIB dacă nu sunt respectate recomandările de corectare a deficitului excesiv.
 
În plus, toate ţările UE pot fi supuse unei suspendări a angajamentelor şi a plăţilor din cadrul fondurilor structurale şi de investiţii europene. De asemenea, se impun sancţiuni în cazuri de manipulări statistice.
 
Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, PIB-ul României în 2019 a fost de 1.040,8 miliarde de lei.
 
Asta înseamnă că, în primă fază, România va trebui să depună peste 2 miliarde de lei, depozit purtător de dobândă, şi alte peste 2 miliarde de lei, în cea de-a doua fază, depozit cu dubândă zero.
 
Depozitul poate fi transformat într-o amendă de 5,2 miliarde de lei.
 
Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat luni seara că România va intra în luna martie în procedura de deficit excesiv, lucru care nu poate fi evitat din cauza cheltuielilor mari cu salariile şi pensiile din acest an, stabilite prin legi PSD-iste.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: