Expert, despre stocurile de alimente care trebuie raportate Ministerului Agriculturii: Măsura îi ajută pe fermieri. În SUA se practică de zeci de ani

Expert, despre stocurile de alimente care trebuie raportate Ministerului Agriculturii: Măsura îi ajută pe fermieri. În SUA se practică de zeci de ani

FOTO Mediafax

Obligativitatea impusă tuturor jucătorilor din domeniul agroalimentar de a raporta către Ministerul Agriculturii toate stocurile de produse, este una deja folosită în SUA de zeci de ani, care îi va ajuta inclusiv pe fermierii români, a declarat pentru „Adevărul” Cezar Gheorghe, fondator Romanian Agricolumn.

Ştiri pe aceeaşi temă

„România este un generator de materie primă şi, astfel, este necesar ca prin aceste măsuri de raportare, colectare şi consolidare informaţii, statul român să poată şti în orice moment care este nivelul ce asigură siguranţa alimentară a României.
 
Privind toate aceste aspecte în ansamblul lor, se pot analiza şi anumite cereri expres din piaţa internă, astfel încât să nu se acţioneze pe bază de impuls de moment sau emoţional.  Atât timp cât produci hrană pentru populaţie, eşti angrenat într-un proces ce generează securitatea alimentară a României, primeşti subvenţii, eşti în mod practic şi responsabil de ceea ce se produce în materie de cantităţi precum şi de traseul lor potenţial.

La această dată, România nu are un astfel de sistem informatic, datele sunt mai mult intuite decât colectate şi consolidate”, a declarat Cezar Gheorghe.
 
Acesta a explicat pentru „Adevărul” că erorile pot fi extrem de mari, mai ales dacă ne amintim de un moment de reacţie emoţională de acum doi ani: interzicerea exportul de cereale şi oleaginoase.
 
„În 2020, sub presiunea emoţiei generată de piaţa internă, a fost interzis exportul de cereale şi oleaginoase – o decizie eronată, activată sub emoţie şi presiunea venită din piaţa internă. În acele zile, am estimat impactul financiar asupra lanţului de aprovizionare, iar rezultatul angrena cifre extrem de mari. 
 
Din lipsa datelor, din lipsa consolidării lor, fermierii au fost privaţi atunci de un moment extrem de prielnic în condiţiile de piaţă globală existente. Consolidată în cifre, paguba lor a fost de circa 40 euro/tonă de grâu, în condiţia în care România nu avea absolut nicio problemă de stocuri de grâu. Tot atunci, pe lanţ, vânzătorii / exportatorii au avut efectiv blocate toate exporturile antamate până în acel moment şi am asistat la momente absolut hilare în care execuţia contractuală a fost oprită la frontierele României. Total fals şi iată doar un exemplu privind o decizie greşită în lipsa cifrelor corecte”, a explicat specialistul.
 
„În acest an, pe fondul războiului purtat de Rusia în Ucraina, ţările vecine, Ungaria şi Bulgaria, au interzis la rândul lor exportul. Din nou, o decizie total greşită. Analiza mea a generat suficient de multă certitudine, astfel încât decizia României de a nu bloca exporturile s-a dovedit a fi una normală şi corectă. Prin urmare, mecanismul de cerere şi ofertă s-a autoreglat, iar actorii de pe lanţul de aprovizionare nu au înregistrat sincope şi pierderi”, a continuat acesta.
 

„Statul trebuie să-şi construiască stocuri tranzacţionabile”

Concret, explică expertul în piaţa cerealelor, „statul român trebuie să îşi construiască sisteme de protecţie a cetăţenilor români, sisteme ce includ colectarea de informaţii, consolidarea şi analizarea acestora”.
 
„De asemenea, statul român trebuie să înceapă să îşi construiască stocuri de produse tranzacţionabile ce pot şi trebuie să genereze siguranţa alimentară naţională. 
 
Aceste stocuri trebuie să fie tranzacţionabile pentru a genera şi susţinerea financiară a acestor organisme, oportunitatea de piaţă, riscul financiar, cel de perisabilitate şi depreciere trebuie să fie liniile corecte în gestionarea bugetelor de profit si pierdere. Pentru că statul român, prin aceste acţiuni de gestionare a siguranţei hranei şi a hrănirii, nu trebuie colateral să piardă bani din acestea, ci trebuie să se autosusţină în acest demers fără a înregistra pierderi incomensurabile din cauza lipsei de acţiune”, a explicat specialistul. 
 

SUA folosesc de mult timp acest mecanism

Expertul în piaţa cerealelor a amintit de mecanismele de control ale SUA în ceea ce priveşte siguranţa alimentară naţională. 
„USDA (Departamentul de Stat pentru Agricultură al SUA) are în componenţa sa un segment numit NASS (National Agricultural Statistics Services), care are ca şi obiectiv siguranţa alimentară a SUA. Acest organism îşi desfaşoară activitatea pe mai multe paliere, însă cel mai important este cel de raportare la nivel de produse. Se contorizează şi se recenzează orice fermă sau producător, procesator din SUA”, a spus Cezar Gheorghe.
 
Concret, o dată la trei luni se eliberează un raport public ce detaliază, pe segmente de marfă, componenţa stocurilor din ţară precum şi gradul lor de dispariţie. Să luăm ca exemplu porumbul şi să studiem raportarea NASS trimestrială. 
 
Sunt, în mod efectiv, trei categorii de stocuri:
 
1. STOCURILE ÎN FERMĂ declarate de fermieri - cât porumb nevândut există în fermele americane.
 
2. STOCURILE ÎN AFARA FERMELOR - cât porumb există în mâna comercianţilor, dar fără o destinaţie explicită, aşa numitele poziţii long. 
 
„Însă atenţie, orice export american de marfă trebuie să treacă de inspecţia USDA. Cu alte cuvinte, nu poţi exporta dacă USDA nu inspectează, iar exportul trece şi prin alt program numit Commitment of Traders (Angajamentul Comercianţilor) prin care aceştia declară săptămânal destinaţia şi preţul mărfurilor. Menţionez că, aceste date nu sunt publice, datorită faptului că actul comercial în sine este 100% privat”, a completat expertul.
 
3. RATA DE DISPARIŢIE - acest parametru măsoara marfa ce trece din forma fizică în industria de procesare de orice fel, precum şi mărfurile ce părăsesc teritoriul USA.
 
Pe baza acestui raport aparent simplu dar extrem de complex, Guvernul SUA prin USDA gestionează, în cel mai eficient mod, siguranţa hranei şi a hrănirii poporului american. Aceste concepte de raportare se aplică la orice categorie de mărfuri din agricultură, indiferent că facem referire la cereale, porumb, orez, oleaginoase, legume şi fructe, carne de orice fel.
 
„Privind prin cele de mai sus într-un mod agregat, consider că statul român iniţiază un proiect ce trebuia să existe de foarte mult timp în România, un proiect ca un proces în sine, o linie ce va marca siguranţa hranei şi a hrănirii poporului român. Fireşte că vor exista şi argumente contra, întotdeauna există, şi părerile trebuie să fie împărţite, dar esenţa rămâne: garanţia hranei”, conchide Cezar Gheorghe.
 
Citeşte şi:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările