E oficial: Tichetele de 1.500 de lei pentru creşă nu mai ajung la părinţi. Guvernul a „uitat” să anunţe adoptarea

Suspendarea ajutorului pentru creşă sau grădiniţă, în valoare de 1.500 de lei, a fost publicată în Monitorul Oficial, după ce măsura a fost adoptată de Guvern, fără a fi făcut însă acest lucru public.

Deşi a fost adoptată joi seara, premierul Florin Cîţu a menţionat în conferinţa de la finalul şedinţei de Guvern doar celelalte măsuri din OUG. La fel a făcut şi Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, dar el a postat pe Facebook. Ambii au omis să anunţe suspendarea facilităţii până la finalul anului, notează HotNews.

În urmă cu o săptămână, Ministerul Finanţelor a publicat luni un proiect de ordonanţă privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal şi prorogarea unor termene, printre care şi suspendarea stimulentelor pentru creşă şi grădiniţă.

Legea 239/2020, cea care prevedea acordarea acestor sume pentru angajaţi, după ce angajatorii ar fi aplicat aşa cum anunţa ANAF la începutul anului, a fost adoptată de Parlamentul României, semnată fiind de preşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache şi de preşedintele Senatului Robert Cazanciuc.

Proiectul de act normativ a fost iniţiat de 33 de parlamentari PSD, ALDE, UDMR şi PMP.

Acum, la circa 5 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, Ministerul Finanţelor suspendă plata banilor, care ar fi avut un impact asupra veniturilor bugetare de 4,5 miliarde de lei.

„Mecanismul actual de scădere a plafonului fiscal de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de -4,5 miliarde lei.

Măsura de suspendare a aplicării prevederilor art. 25 alin. (4) i1)-i2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, dispoziţii introduse prin Legea nr. 239/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, conduce la anularea impactului bugetar de -4,5 miliarde lei, fără a genera impact bugetar asupra veniturilor estimate prin legea bugetară”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Potrivit proiectului de OUG, plata stimulentelor se suspendă, începând cu data de 1 aprilie 2021 şi până la data de 31 decembrie 2021, inclusiv.

Pe perioada suspendării, cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a creşelor şi grădiniţelor aflate în administrarea companiilor sunt considerate cheltuieli cu deductibilitate limitată şi intră sub incidenţa limitei stabilite pentru acestea, de 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.

Explicaţiile Ministerului Finanţelor

În practicã, aşa cum au semnalat atât contribuabilii interesaţi/organizaţiile profesionale interesate de accesarea facilitãţii fiscale privind educaţia timpurie, cât şi organele fiscale, şi chiar parlamentari, noile reguli fiscale reglementate s-au dovedit insuficiente pentru a permite aplicarea lor din cel puţin urmãtoarele motive:

• nu sunt definite categoriile de unitãţi eligibile care oferã servicii de educaţie timpurie, conform legislaţiei în vigoare, în condiţiile existenţei unei multitudini de categorii furnizori de educaţie timpurie (ex.: unitãţi alternative de învãţãmânt: Montessori, Waldorf, „after-school”-uri, cluburi ale copiilor etc.), cu forme diferite de organizare juridicã (ex.: asociaţii, fundaţii, societãţi);

• nu sunt precizate categoriile de cheltuieli eligibile pentru acordarea stimulentului fiscal, în condiţiile în care în practicã existã o multitudine de categorii de servicii furnizate pentru educaţie timpurie;

• nu este prevãzutã modalitatea de suportare/decontare de cãtre angajator a cheltuielilor cu educaţia timpurie şi nici documentele justificative corespunzãtoare;

• nu este specificatã modalitatea de fracţionare a plafonului de 1.500 lei/copil între angajatorii pãrinţilor şi/sau între angajatorii aceluiaşi pãrinte;

• nu este prevãzutã modalitatea de calcul pentru plafonul creditului fiscal, în corelaţie cu perioada de calcul/declarare a impozitului pe profit (trimestrial/anual); cazul angajatorilor care înregistreazã pierdere;

Mãsurile fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 au un caracter discriminatoriu prin raportare la diferite categorii de angajaţi care au alţi angajatori decât persoanele juridice plãtitoare de impozit pe profit, cum sunt: plãtitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, plãtitorii de impozit specific unor activitãţi sau instituţiile publice, precum şi în cazul angajatorilor care obţin venituri din activitãţi independente, cum ar fi: profesii liberale, persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale.

O altã problemã legatã de aplicarea mãsurilor fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 se referã la faptul cã atât taxa pe valoarea adãugatã, cât şi accizele sunt impozite indirecte reglementate la nivelul Uniunii Europene prin directive care sunt obligatorii pentru toate statele membre şi în cazul acestora nu se pot acorda alte facilitãţi fiscale decât cele prevãzute în mod expres de respectivele directive.

Scãderea cheltuielilor cu educaţia timpurie din taxa pe valoarea adãugatã datoratã sau din accizele datorate contravine regulilor de funcţionare a acestor impozite, astfel cum sunt stabilite de legislaţia europeanã în domeniu. Potrivit art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicatã, ca urmare a aderãrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum ºi celelalte reglementãri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faþã de dispoziþiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. În acelaşi timp, Parlamentul, Preºedintele României, Guvernul ºi autoritatea judecãtoreascã garanteazã aducerea la îndeplinire a obligaþiilor rezultate din actul aderãrii.

Totodatã, menţionãm faptul cã Legea nr. 239/2020 a fost adoptatã fãrã a fi precizate sursele de finanţare pentru mãsurile fiscale instituite şi fãrã a prezenta niciun fel de estimãri asupra impactului bugetar la momentul adoptãrii.

Conform estimãrilor ulterioare ale Ministerului Finanţelor, mecanismul actual de scãdere a plafonului fiscal de 1.500 lei/lunã pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de 4,5 miliarde lei, ceea ce ar presupune o creştere a deficitului bugetar cu 0,4 pp, pânã la 7,56% din PIB, cu impact atât din perspectiva spaţiului fiscal restrâns determinat de mãsurile curente de susţinere şi stimulare economicã pe fondul pandemiei Covid-19, cât şi din perspectiva procedurii de deficit excesiv în care se aflã România, ajustarea fiscal-bugetarã fiind o condiţie necesarã pentru accesarea fondurilor alocate ţãrii noastre din Mecanismul pentru Redresare si Rezilienţã.

Nu în ultimul rând, Ministerul Finanţelor lanseazã un apel la dialog deschis cãtre reprezentanţii Senatului României şi ai Camerei Deputaţilor şi îşi exprimã disponibilitatea de a oferi asistenţã în vederea rectificãrii prevederilor Legii nr. 239/2020, astfel încât aceasta sã fie clarã, echitabilã şi aplicabilã.