Ce măsuri au început să ia ţările pe perioada crizei Covid-19

Toate studiile publicate în ultima vreme sugerează că pandemia COVID-19 va aduce recesiune economică şi, din păcate, primele efecte se văd deja: companiile încep să aibă dificultăţi în executarea contractelor, unele au fost nevoite să îşi trimită angajaţii în şomaj tehnic şi, cel mai rău, unele au decis să îşi închidă activitatea.

Măsurile întreprinse de România par să fie destul de similare cu cele luate la nivelul altor state membre ale Uniunii Europene, arată Mihaela Mitroi. În analiză sunt luate în considerare câteva dintre ele, cu menţiunea că fiecare dintre ţările prezentate mai jos implementează şi alte măsuri, unele deja anunţate şi publicate, altele la care încă se lucrează la clarificări şi reglementări.

Austria a anunţat implementarea unei scheme de ajutor de stat ce ar urma să ofere 4 miliarde de euro pentru companiile care şi-au diminuat veniturile ca urmare a pandemiei. Se are în vedere şi implementarea unei scheme de finanţare a companiilor cu operaţiuni în Austria.

S-a adoptat măsura posibilităţii reducerii programului de lucru la 10% din timpul de lucru anterior (deci până la 90%) pe parcursul a 3 luni. Angajatul are dreptul la continuitatea remunerării, în valoare de 80 până la 90% din remuneraţia netă anterioară (rata netă de compensare), care trebuie plătită de angajator. Cu toate acestea, angajatorul suportă doar costurile pentru orele efectiv lucrate în timpul muncii de scurtă durată (de exemplu, dacă angajatul lucrează doar 10%, angajatorul suportă costuri în valoare de 10% din rata netă de compensare). Suma reprezentând diferenţa dintre plata pentru orele lucrate şi rata netă de compensare va fi compensată de AMS (Agenţia Naţională a Forţei de Muncă). Astfel, există un sprijin financiar puternic din partea AMS, care va ajuta angajatorul să menţină contractele de muncă.

Şi Finlanda a anunţat o serie de măsuri în contextul pandemiei, mai exact, contribuabilii pot solicita o extensie pentru depunerea declaraţiilor privind impozitul pe profit sau aceştia pot solicita anumite modalităţi de plată pentru impozitele aferente. Similar cu măsurile implementate de alte state, nu se vor percepe sancţiuni pentru depunerea cu întârziere a declaraţiilor de TVA. O altă măsură importantă este aceea a reducerii contribuţiei sociale la nivel de angajator cu 2,6%, măsură ce va fi pusă în aplicare cel târziu la 1 iunie 2020 şi va fi valabilă până la 31 decembrie 2020.

Franţa oferă, la rândul ei, amânări de la plata taxelor şi a contribuţiilor sociale, precum şi credite fiscale pentru întreprinderile afectate (reducerea suplimentară a impozitelor pentru întreprinderile afectate direct). De asemenea, oferă sume de bani pentru IMM-uri şi a fost anunţată şi intenţia de a se asigura plăţi către angajaţii care nu pot lucra de acasă.

Germania asigură împrumuturi de până la 1 miliard de euro care pot fi accesate pe o perioadă mai mare de 5 ani, fie sub 5 ani sau pe o perioadă nespecificată, de companii mari, IMM-uri şi persoane fizice autorizate, împrumutul maxim echivalând cu 25% din veniturile din 2019 sau de două ori costurile cu personalul, luând în considerare necesităţile de finanţare pe o perioadă de 18 luni pentru companiile mici şi mijloci şi de 12 luni pentru companiile mari. În ceea ce priveşte salariaţii, statul oferă finanţare de până la 67% din salariul net şi sunt impuse plafoane pentru angajaţii cu salarii mari.

Italia, ţara cea mai afectată de pandemie, a autorizat un moratoriu care vizează inclusiv ipotecile. Oferă asistenţă pentru plata serviciilor şi a adoptat amânarea tuturor plăţilor pentru utilităţi (apă, gaz şi electricitate) până la 30 aprilie. În plus, dobânda pentru IMM-uri este redusă timp de 12 luni şi se are în vedere amânarea plăţii taxelor.

Olanda a propus amânarea plăţii impozitelor, fără să perceapă penalităţi pentru neplată în perioada următoare. În anumite situaţii, penalitatea de declarare cu întârziere este redusă de la 4% sau 8% (cazuri speciale), la 0,01%. Pentru companiile cele mai afectate, cele care au o reducere a cifrei de afaceri mai mare de 20%, sunt oferite fonduri ce acoperă până la 90% din salariile angajaţilor (în funcţie de reducerea cifrei de afaceri). Acest ajutor de stat este disponibil pe o perioadă de 3 luni, cu opţiunea de a se putea prelungi cu încă 3 luni. Bugetul de stat este majorat de la 400 de milioane de euro, la 1,5 miliarde de euro.

Portugalia a introdus o linie de credit în valoare de 3 miliarde de euro pentru companiile afectate de COVID 19 (o companie poate beneficia de până la 1,5 milioane de euro). Companiile afectate de criză, care nu îşi concediază angajaţii, pot declanşa o disponibilizare simplificată, mai exact angajaţii vor primi 2/3 din salariu (70% plătite de stat şi 30% de către angajator).

Spania a introdus un plan de stimulare a economiei ce are un buget de 18,23 miliarde de euro şi a suplimentat bugetele administraţiilor locale (1 miliard de euro) şi ale serviciilor sociale (25 miliarde de euro). În plus, s-au introdus amânări de 3 luni la plata impozitelor. Pentru sectorul turistic este prevăzut un buget de 400 milioane de euro.

Din Spaţiul Economic European, Norvegia a introdus o măsură referitoare la impozitul pe profit, astfel încât companiile care înregistrează pierderi în 2020 le pot compensa cu profiturile din 2018 sau 2019. S-a amânat data la care se face plata celei de-a doua tranşe a impozitului pe profit, din 15 aprilie 2020, până la 1 septembrie 2020 şi plata contribuţiei de securitate socială a angajatorilor, din 15 mai, până pe 15 august 2020. Alte măsuri avute în vedere vizează TVA, şi anume reducerea temporară a cotei de TVA pentru transportul de călători, cazare şi muzee (de la 12% la 8%, până la 31 octombrie 2020) şi amânarea datei pentru plata TVA (din 14 aprilie, pentru 10 iunie). În plus, s-a introdus o schemă de garanţii de stat pentru noi împrumuturi bancare pentru întreprinderile mici şi mijlocii care suferă pierderi ca urmare a Covid-19. Zilele plătite pentru îngrijirea copiilor mici sunt dublate la 20 de zile (angajatorii trebuie să plătească 3 zile, iar statul plăteşte restul).

Ce măsuri au fost luate în România

Şi România a implementat o serie de măsuri asemănătoare precum:

-        bonificaţia pentru plata anticipată a impozitului pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;

-        amânarea plăţii TVA în vamă pentru importatorii de kituri de testare, medicamente şi echipamente de protecţie pentru COVID-19;

-        amânarea de la 31 martie, la 30 iunie 2020, a termenului de plată pentru impozitul pe clădiri, pentru impozitul pe teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport, precum şi a termenului pentru acordarea bonificaţiei pentru plata anticipată;

-        nu se vor calcula dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale scadente după data intrării în vigoare a OUG 29/21.03.2020, neachitate până la expirarea unui termen de 30 de zile de la data încetării stării de urgenţă, respectiv 16 mai 2020;

-        modificarea valorii plăţilor parţiale anticipate pentru contribuabilii care declară impozitul pe profit anual – Art. VIII din O.U.G. nr. 29/2020. Contribuabilii pot efectua plăţile parţiale datorate în anul 2020 la valoarea profitului calculat pe primul trimestru al anului curent;

-        indemnizaţiile de şomaj tehnic se vor putea deconta din bugetul asigurărilor de şomaj, în limita a 75% din câştigul salarial mediu brut (5.429 lei), pentru angajatorii care reduc sau întrerup temporar activitatea total sau parţial pe perioada stării de urgenţă;

-        zile libere acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, pentru toate zilele lucrătoare de pe durata stării de urgenţă cu o indemnizaţie de 75% din salariul brut lunar, dar nu mai mare de 75% din salariul mediu brut lunar la nivel naţional;

-        ajutor pentru IMM-uri sub formă de amânări la plată pentru serviciile de utilităţi: electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice şi internet şi plata chiriei precum şi garanţii de stat pentru credite şi alte granturi.

Observăm astfel că statele europene oferă sume importante pentru a sprijini companiile în dificultate şi, suplimentar, vedem şi alte măsuri care au scopul de a minimiza riscul unei crize economice (amânarea plăţii taxelor, neperceperea de dobânzi şi penalităţi de întârziere, reduceri temporare de taxe, măsuri pentru cele mai afectate sectoare, şomaj tehnic).

„Deşi, în acest moment, cel mai important lucru este să fim sănătoşi, nu trebuie să ignorăm faptul că această pandemie va afecta nu numai fizicul, ci şi moralul societăţii. De aceea, trebuie să venim cu soluţii fiabile, iar pentru a le avea este important să fie păstrat în continuare un dialog constant între principalii jucători: autorităţi, mediul de business şi asociaţiile profesionale. Şi, în acelaşi timp, să urmărim care sunt măsurile pe care statele lumii le gândesc pentru perioada de după criză”, conchide Mihaela Mitroi.