Alegeri prezidenţiale 2014. Ce fac românii din străinătate pentru ţara lor

Alegeri prezidenţiale 2014. Ce fac românii din străinătate pentru ţara lor

Mulţi români muncesc în agricultură în fermele din Italia pentru a putea trimite familiilor de acasă bani pentru strictul necesar FOTO Adevărul

Cei peste trei milioane de români care locuiesc în străinătate trimit anual în ţară câte 5 miliarde de euro, sume care cântăresc semnificativ în economia locală. Ei sunt cei mai mari investitori ai României.

Ştiri pe aceeaşi temă

Au plecat să muncească peste hotare ca să le asigure familiilor rămase în ţară un trai mai bun, pentru a-şi putea construi o casă sau, pur şi simplu, pentru a supravieţui. Şi muncesc. Şi trimit în România câte 5 miliarde de euro în fiecare an. Sunt românii care muncesc în străinătate. O parte dintre ei nu au mai apucat să-şi aleagă duminică preşedintele din cauza cozilor interminabile formate la secţiile de votare din capitalele europene, alţii au reuşit doar după ore bune de aşteptare. 
 
Valoarea transferurilor băneşti efectuate de românii din străinătate s-a ridicat anul trecut la 4,23 miliarde de euro, echivalentul a 3% din Produsul Intern Brut (PIB). Sumele sunt cu 57% mai mari decât investiţiile străine directe din 2013. „Căpşunarii“, aşa cum mulţi îi numesc, sunt astfel cel mai mare investitor în economia românească. Sumele trimise în ţară în anii de boom, înaintea declanşării crizei economice mondiale, depăşeau chiar 7,5 miliarde de euro. 
 

Cât ia statul din banii veniţi de afară

Românii de peste hotare au ales calea străinătăţii pentru că nu şi-au putut găsi un loc de muncă aici sau pentru că şi-au dorit să obţină un salariu mai mare. Unii au plecat cu familia şi şi-au propus să nu se mai întoarcă niciodată. Aceştia sunt însă foarte puţini. 

Cei mai mulţi şi-au lăsat familiile în ţară şi nu vor altceva decât să le ofere un trai mai bun, trimiţându-le lunar bani pentru strictul necesar. Dar îşi doresc să se întoarcă. O altă parte muncesc peste graniţe pentru a strânge bani să-şi construiască o casă în România. 

Cea mai mare parte din banii trimişi în ţară de românii care muncesc în străinătate ajung să fie folosiţi pentru consum, fie că vorbim de alimente şi îmbrăcăminte, fie că vorbim de materiale de construcţii, case sau maşini. Pentru toate cheltuielile pe care românii le fac cu banii primiţi de la rudele din străinătate, statul percepe TVA de 24%. Adică din cele 5 miliarde de euro trimise anual în ţară, statul încasează aproape un miliard de euro.   
 

Subzistenţa a luat locul construcţiilor

Criza economică, care a început să se resimtă în ţările europene în 2008-2009, i-a afectat şi pe românii care muncesc în străinătate. Unii şi-au pierdut locurile de muncă, alţii au fost nevoiţi să accepte salarii mai mici. 
 
Criza economică din Europa nu a determinat reîntoarcerea românilor în ţară, din contră, numărul migranţilor a continuat să crească, se arată în studiul „Impactul crizei economice asupra migraţiei forţei de muncă române“, patronat de Fundaţia Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Autorii studiului arată că românii din străinătate au reuşit să identifice strategii de adaptare. De exemplu, în Italia s-au mutat din sectorul serviciilor din nord în agricultură în sud pe salarii mai mici.  
 
Astfel că banii trimişi în ţară au început să fie mai puţini. Sumele destinate economisirii sau pentru cumpărarea de materiale de construcţii sau pentru locuinţe au fost înlocuite de sume pentru acoperirea strictului necesar. Numărul transferurilor nu s-a redus, doar că valoarea lor a scăzut. Până în 2010, o parte din boomul imobiliar a fost susţinut chiar de banii „căpşunarilor“. 
 
„În perioada 2005-2010, a existat o furie a construcţiilor din banii trimişi acasă de către românii plecaţi să muncească în străinătate. După aceea, salariile şi puterea de cumpărare a celor rămaşi acasă au scăzut dramatic, astfel că banii trimişi de rudele de peste graniţă au început să fie utilizaţi pentru completarea bugetelor, pentru supravieţuire, şi tot mai puţin pentru construcţii sau măcar renovări de locuinţe. Toate acestea, pe fondul scăderii accentuate a sumelor trimise acasă. Astăzi, foarte puţine familii mai folosesc banii primiţi din străinătate pentru a renova sau construi locuinţe“, a declarat pentru „Adevărul“ Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România.
 

De unde vin banii

Peste trei milioane de români locuiesc în străinătate, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe, însă numărul lor real ar putea fi şi mai mare. Prin tradiţie, destinaţiile preferate rămân Italia şi Spania, însă, în ultimii ani, românii par să fi prins gustul ţărilor germanice şi nordice, mai puţin afectate de criză.
 
Cei mai mulţi bani sunt trimişi în ţară de românii care muncesc în Italia, acolo unde locuiesc aproape un milion de cetăţeni români. Concetăţenii din Peninsulă au trimis în 2013 acasă 925 de milioane de euro, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, prezentate în urmă cu câteva luni de Valentin Lazea, economistul-şef al instituţiei. Pe locul al doilea se situează românii din Germania, aproximativ 250.000 de persoane, care au transferat 595 de milioane de euro. Iar pe locul al treilea sunt concetăţenii din Statele Unite ale Americii, cu remiteri de 460 de milioane de euro. În SUA locuiesc aproape 500.000 de români. 
 
Din Spania, ţară cu o largă comunitate de români, peste 900.000 de cetăţeni, au fost transferate anul trecut numai 393 de milioane de euro. Iar Lazea explică de ce. 
 
„Există trei tipuri de migranţi. Sunt cei care migrează spre Grecia, Portugalia, Spania – statele mediteraneene, unde se duc cei cu o calificare mai redusă, cu salarii mai mici şi care au dificultăţi în a transmite acasă sume foarte mari. Ei sunt însă foarte mulţi. Această categorie vrea să se întoarcă acasă, neavând acolo conditţi de trai civilizat. Majoritatea au ca plan construirea unei case în România sau deschiderea unui butic, a unei afaceri. O a doua categorie sunt cei care emigrează în Germania, Marea Britanie, Franţa. Ei au condiţii de viaţă mai bune decât cei din prima categorie. O a treia categorie sunt cei cu o calificare înaltă care pleacă în SUA sau în Canada şi care, de regulă, pleacă definitiv. Ei trimit bani în ţară doar pentru a-şi ajuta rudele, nu pentru a-şi cumpăra o casă sau a-şi deschide un business“, a explicat economistul-şef al BNR tipologia migrantului român.
 

Cazul Certeze

Casă din Certeze FOTO Petruţ Călinescu, badorgood.com
 
Comuna Certeze din Satu Mare, una dintre cele mai bogate din România, a ajuns celebră pentru vilele ridicate de oşenii plecaţi la muncă în străinătate. Locuitorii din zona Negreşti-Oaş, unde se află şi localităţile Certeze şi Huta Certeze, au fost printre primii români care au plecat peste graniţă. 
 
Destinaţia lor a fost Franţa, unde oşenii au întemeiat adevărate colonii. Oamenii au profitat de faptul că nu au trebuit să plătească niciun leu pentru pământ, aşa că au investit toţi banii în construcţii. Multe dintre vilele din Certeze sunt pe terenul pe care locuitorii l-au moştenit. Astfel se explică faptul că noile vile cu vitralii se înalţă în aceeaşi curte cu casele bătrâneşti.  De asemenea, în Certeze, numărul maşinilor înmatriculate în Franţa este mai mare decât cel al maşinilor din România.
 
Mai puteţi citi: 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: