România, în top zece țări cu cele mai mari suprafețe viticole. Feteasca Neagră a fost vedeta anului 2024

În ultimii ani, consumul de vin a crescut considerabil în România, oamenii fiind mai atenți la soiuri și savoare, ceea ce a dus la creșteri importante ale veniturilor provenite din vânzări.

2024 a fost un an dificil pe piața vinurilor. Foto arhivă

Conform celui mai recent raport publicat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), anul 2024 a fost unul dificil pentru sectorul vitivinicol la nivel mondial, marcat de condiții climatice extreme, scăderi istorice ale producției și un consum global în continuă scădere.

Însă România reușește să își mențină poziția pe harta mondială a vinului, atât prin suprafața cultivată, cât și prin rolul său în consumul intern.

România, între primele zece țări cu cele mai mari suprafețe viticole

România ocupă în continuare un loc important în clasamentul global, cu o suprafață totală cultivată cu viță de vie de 187.000 de hectare (din care 8.179ha struguri de masă), înregistrând o ușoară creștere a suprafeței față de 2023 (+0,1%). Aceasta o plasează pe locul 8 la nivel mondial, depășind țări precum Portugalia, Chile sau Australia. România se numără printre puținele state membre ale Uniunii Europene care au înregistrat o creștere în 2024, alături de Italia și Grecia, în contextul unui declin generalizat la nivel european.

Din cauza condițiilor climatice dificile, grindină și secetă în perioade critice, producția de vin a României a scăzut cu aproximativ 19,8% față de anul anterior, ajungând la 3,7 milioane hectolitri. Aceasta este una dintre cele mai semnificative scăderi procentuale din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, România rămâne un producător stabil în contextul general al declinului la nivel global.

Consum intern în scădere, dar peste media ultimilor cinci ani

În ceea ce privește consumul intern, România a înregistrat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de 3,0 milioane hectolitri consumați în 2024. În ciuda acestui declin, consumul se menține cu 4% peste media ultimilor cinci ani, semnalând o relativă reziliență a pieței interne, în pofida presiunilor economice și inflaționiste.

Feteasca Neagră a fost principalul motor de creștere al uneia dintre companiile de profil, consolidându-și statutul de preferat al consumatorilor români. Deși mai puțin reprezentative în totalul vânzărilor, vinurile spumante au bifat, la rândul lor, o evoluție ascendentă.

Afacerile cramei Domeniile Davidescu au crescut cu 24%, la 13,8 milioane de lei, de la 11,1 milioane lei în 2023.

Creșterea a fost susținută atât de performanțele din retail, unde toate sortimentele din portofoliu au avut o evoluție pozitivă, cât și de intrarea în forță pe segmentul HoReCa.

Un rol esențial în această dinamică l-a avut și extinderea rețelei de distribuție, care a ajuns la peste 3000 de puncte de vânzare. Vinurile companiei sunt în prezent disponibile în cele mai mari rețele comerciale din țară – precum Auchan, Carrefour, Lidl, Mega Image, Metro, Profi, Selgros și Remarkt – dar și online, pe platforme precum eMag, Freshful, Beicevrei și King.

„Pasiunea pentru vinuri și respectul față de pământul care le dă viață vin din familie. Bunicul meu, vinificator artizanal și apicultor, a fost cel care a pus bazele acestei povești. Azi, continuăm tradiția implicându-ne personal în fiecare etapă a producției, pentru ca vinurile noastre să ajungă în fața consumatorilor la cel mai înalt nivel”, a adăugat CEO-ul companiei. Pentru 2025, obiectivul companiei este o creștere similară, de 25%, prin diversificarea portofoliului de produse și extinderea prezenței în rețelele de distribuție din România.

Producția de vin a scăzut la nivel mondial

Producția globală de vin (excluzând musturile și sucurile) a scăzut la 225,8 milioane hectolitri, cel mai redus nivel din 1961. Această scădere de 4,8% față de 2023 a fost cauzată de factori meteorologici severi precum înghețuri timpurii, secetă prelungită, ploi abundente și boli ale viței de vie. Aceste condiții au afectat regiunile viticole majore din ambele emisfere.

Estimările pentru 2024 indică un consum mondial de 214,2 milioane hectolitri, în scădere cu 3,3% față de 2023 și cel mai scăzut din 1961. Tendința descrescătoare, începută în 2018, reflectă schimbările în comportamentul consumatorilor, preferințele generaționale, dar și presiunile economice precum inflația și scăderea puterii de cumpărare.

Uniunea Europeană a produs 138,3 milioane hectolitri în 2024 (-3,5% față de 2023), înregistrând cea mai mică producție din secolul XXI. Italia rămâne cel mai mare producător mondial (44,1 mhl), urmată de Franța (36,1 mhl, în scădere drastică cu 23,5%) și Spania (31,0 mhl).

Volumul comerțului internațional cu vin a stagnat la 99,8 milioane hectolitri, dar valoarea exporturilor a rămas ridicată la 35,9 miliarde EUR, datorită prețurilor medii mari (3,60 EUR/litru). Categoria vinurilor îmbuteliate a reprezentat 50,8% din volum și 67% din valoare, în timp ce vinurile spumante și bag-in-box au înregistrat scăderi atât în volum, cât și în valoare.

Adaptarea la schimbările climatice, inovația în viticultură și reconectarea cu noile generații de consumatori devin priorități strategice pentru toate regiunile lumii.