Analiză Dunărea ar putea lăsa România fără energie tot mai des. Problema este nivelul apei, nu debitul. Avertismentul unui expert

Deși episoadele de secetă severă pe Dunăre ar putea deveni tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice, România amână investițiile necesare pentru a le gestiona, avertizează hidrotehnicianul Cornel Ilinca, într-un interviu pentru Adevărul. Expertul explică de ce lucrările din vară au avut efect limitat și ce soluții ar putea preveni repetarea crizei care a dus la oprirea reactoarelor de la Cernavodă.

Lucrările din vara aceasta nu au fost suficiente pentru rezolvarea crizei de pe Dunăre Foto: Facebook/ Radu Miruță

Acesta susține că este anormal să avem parte de astfel de evenimente, estimate în mod obișnuit la o frecvență de 30–50 de ani, doar că, din cauza schimbărilor climatice, acestea vor apărea mult mai des, la 10–15 ani. 

„Gândiți-vă că acesta este un fenomen care se produce, în general, o dată la 30–50 de ani. Din cauza schimbărilor climatice, ne așteptăm să se producă mai des, adică o dată la aproximativ 10–15 ani. Autoritățile au făcut un calcul: dacă se întâmplă, să oprească centrala nucleară de la Cernavodă și să suplinească necesarul din alte surse”, a precizat Cornel Ilinca.

De asemenea, expertul învinuiește Guvernul României că amână realizarea lucrărilor necesare pentru întâmpinarea unor astfel de evenimente.

„Din păcate, investițiile necesare nu sunt realizate de către Guvern pentru că fiecare Cabinet se așteaptă ca evenimentul să apară în mandatele altora”, a explicat Cornel Ilinca.

Potrivit acestuia, lucrările executate în vară au avut doar un succes limitat.

„Lucrările din vară nu ne-au ajutat foarte mult pentru că au fost, practic, niște încercări cu succes limitat, ceea ce era de altfel normal. Cu astfel de lucrări nu poți modifica nivelul Dunării decât pentru o perioadă foarte scurtă, iar exact asta s-a întâmplat: o creștere de 4 centimetri pentru câteva zile, ceea ce, după cum ați văzut, a fost foarte puțin important”, a mai precizat Cornel Ilinca.

Ce soluții avem pentru rezolvarea crizei?

Potrivit acestuia, problema nu vizează debitul fluviului, ci nivelul apei, care scade și împiedică funcționarea pompelor Centralei Nucleare de la Cenravodă.

„Soluția constă în realizarea unor lucrări hidrotehnice care să ridice nivelul Dunării și al brațului vechi al Dunării. Este nevoie de structuri stabile gonflabile care să fie folosite doar când nivelul apei este mic. Problema de la Cernavodă privește nivelul Dunării, nu debitul: nivelul scade, iar pompele nu mai pot funcționa, deși debitul este suficient. Prin urmare, este necesară ridicarea nivelului apei prin aceste lucrări hidrotehnice. În perioadele cu situație hidrologică normală, stabilele sunt coborâte și nu influențează curgerea apei pe Dunăre”, a mai declarat Cornel Ilinca.

Pe lângă ridicarea nivelului apei prin lucrări hidrotehnice, acesta menționează o alternativă care presupune realizarea unui sistem de răcire specific centralelor termice, inclusiv turnuri de răcire cu tiraj natural sau forțat, similare celor utilizate la centralele termoelectrice pe gaz sau cărbune. 

„O altă soluție, pe care o pot detalia specialiștii în centrale termonucleare, este realizarea unui sistem de răcire specific centralelor termice, categorie în care intră și centralele termonucleare: turnuri de răcire cu tiraj natural sau forțat, asemenea celor de la centralele termoelectrice pe gaz sau pe cărbune. Aceasta este o soluție deja aplicată și presupune o investiție la fața locului, precum și modificarea sistemului de răcire”, a mai precizat Cornel Ilinca.

Nivelul Dunării a coborât pentru 3 zile sub pragul minim

Nivelul Dunării la Cernavodă a coborât timp de trei zile consecutive sub pragul operațional de -262 cm, relevant pentru pomparea apei necesare răcirii centralei nucleare. Conform măsurătorilor Administrației Fluviale „Dunărea de Jos” (AFDJ), sâmbătă au fost -262 cm, duminică -266 cm, iar luni -268 cm, toate trei reprezentând recorduri negative. Cota negativă este raportată la „cota zero”, nivelul de referință convențional stabilit la fiecare stație hidrometrică. Prognoza indică menținerea cotelor scăzute în următoarele cinci zile.

Semnale privind problemele actuale existau încă de la sfârșitul lunii trecute. În „Analiza factorilor de risc” elaborată de Ministerul Energiei pe 28 septembrie 2026 este indicată „persistenţa unui nivel hidrologic într-o zonă de vulnerabilitate ridicată în zona Cernavodă, cu o fereastră critică probabilă în intervalul 15 - 22.10.2026 şi cu apropierea, respectiv depăşirea în scenariile nefavorabile, a pragului de –262 cm, ceea ce confirmă persistenţa riscului operaţional pentru asigurarea nivelului necesar răcirii”. Este vorba despre răcirea celor două reactoare ale centralei nucleare din localitate.

Alături de alte elemente, analiza Ministerului Energiei a fundamentat Hotărârea nr. 23 din 28.09.2026 privind prelungirea stării de alertă la nivelul României instituită prin Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 15/2026.

Pragul critic de -262 cm era consemnat și în comunicatul de presă transmis de Administrația Națională „Apele Române” pe 10 octombrie.

 „În prezent, debitele Dunării la intrarea în ţară sunt sub 1.200 m³/s, iar nivelurile apei la Cernavodă se situează foarte aproape de limita operaţională de −262 cm, relevantă pentru asigurarea condiţiilor de pompare a apei de răcire a centralei nucleare. Astăzi, 10 octombrie 2026, a fost înregistrată cota de −259 cm, cu numai 3 cm peste această limită, situaţie care impune adoptarea unor măsuri operative urgente şi coordonate. În acest context, ANAR a dispus suplimentarea temporară cu 20 m³/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, în perioada 10–18 octombrie 2026, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiştei”, anunţa la acel moment ANAR.

„Chiar dacă se ating anumite limite, nu vorbim despre un accident nuclear. Prin felul în care este proiectată o instalaţie nucleară, sunt rezerve, cel puţin dacă este să vorbim ca şi zile, sunt rezerve de apă care chiar dacă nu există intervenţie din perspectiva a ceea ce reprezintă apă în nivelul din Dunăre, sunt rezerve suficiente ca trei zile să nu se întâmple absolut nimic în instalaţia nucleară. Deci, practic, există un timp prin care chiar dacă suntem surprinşi de anumite situaţii, în trei zile putem lua măsurile necesare astfel încât să evităm un posibil accident”, a explicat Petre Min, șeful Serviciului Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), pentru Digi24.

Prognoza și măsurile pe Canalul Dunăre–Marea Neagră

Prognoza AFDJ privind cotele apelor Dunării la Cernavodă în următoarele cinci zile este de -267, -268, -267, -266, respectiv -263 cm. În total, opt zile în care pragul critic ar putea fi atins și depășit.

Nuclearelectrica preciza, însă, în urmă cu o săptămână, într-un document transmis Bursei de Valori București, că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, că actuala situație nu prezintă niciun risc pentru securitatea nucleară și că centrala dispune de mai multe sisteme de răcire, concepute să funcționeze la niveluri diferite ale apei de răcire, care sunt activate și utilizate în funcție de parametri tehnici specifici. 

„Societatea Naţională Nuclearelectrica S.A. (SNN) informează că Unităţile 1 şi 2 ale CNE Cernavodă sunt menţinute în stare oprită sigură. Această situaţie nu prezintă niciun risc pentru securitatea nucleară. Prin proiect, CNE Cernavodă dispune de mai multe sisteme de răcire, concepute să funcţioneze la niveluri diferite ale apei de răcire. Aceste sisteme sunt activate şi utilizate în funcţie de parametri tehnici specifici. Astfel, funcţiile de securitate nucleară sunt asigurate integral în orice moment”, informa compania.

Măsurile adoptate de autoritățile române contribuie la menținerea nivelului de redundanță a sistemelor de răcire ale centralei, în special pentru protecția pompelor, indică Nuclearelectrica. Pe întreaga perioadă în care Unitățile 1 și 2 rămân oprite, securitatea nucleară este asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice și echipe de specialiști alocate permanent, preciza compania, adăugând că situația afectează exclusiv producția de energie electrică. 

„Având în vedere prognozele hidrologice pentru perioada următoare, unităţile vor rămâne în stare oprită sigură până când nivelul Dunării va permite reluarea funcţionării în condiţii de siguranţă”, se mai arată în documentul transmis BVB.

Singura instituție care a oferit un punct de vedere a fost Administrația Națională „Apele Române”. 

„În urma analizei prognozelor şi a faptului că, după data de 23.10 va exista o uşoară tendinţă de creştere, în urma discuţiilor interinstituţionale, s-a decis reducerea fluxului de transport pe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Astfel, în secţiunea Cernavodă, se vor menţine nivele care să permită în continuare pomparea optimă a apei pentru sistemele de răcire a CNE Cernavodă”, au transmis pentru News.ro oficialii de la A.N. "Apele Române". 

În acest context, se vor deschide ecluzele numai pentru transporturi considerate esențiale, susțin ei. „Prin urmare, nu sunt necesare alte proceduri operaţionale de pompare în teren”, au concluzionat aceştia.