Cristian Popa, BNR, despre aderarea la zona euro: „Nu toate lucrurile sunt roz”. Ce trebuie să facă România

România trebuie să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB și să îndeplinească toate criteriile europene de convergență înainte de a putea avansa spre zona euro, afirmă Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, avertizând că deși banca centrală este pregătită din punct de vedere tehnic pentru trecerea la moneda unică, aderarea presupune eforturi susținute din partea tuturor instituțiilor statului.

România nu îndeplinește criteriile de aderare la zona euro Foto: arhivă

Aderarea României la zona euro este atât un proces economic, cât și unul politic, iar reducerea deficitului bugetar reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru avansarea acestui obiectiv, a declarat vineri, la Sinaia, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, în cadrul Summitului Rethink România 2026.

„În primul rând, cred că trebuie să spunem că avansul pe drumul aderării la euro este strict condiționat de avansul pe frontul consolidării fiscale. Chiar și cu 6% deficit, este un progres față de 9%, însă condițiile de la Maastricht ne cer maximum 3% și sunt mult mai multe condiții decât deficitul maxim de 3%”, a afirmat reprezentantul BNR.

Potrivit acestuia, România și-a asumat reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB în intervalul 2029-2030. Atingerea acestei ținte ar permite avansarea discuțiilor privind aderarea, însă nu ar însemna automat că țara este pregătită să adopte moneda unică.

„Noi le-am promis europenilor că în 2029-2030 să coborâm cu deficitul sub 3%, de acolo încolo putem să ne așezăm la masă, să avem o discuție serioasă cu ei”, a spus Cristian Popa.

Acesta a subliniat că reducerea deficitului, controlul inflației și stabilizarea datoriei publice necesită măsuri care depășesc atribuțiile BNR și implică decizii politice și fiscale.

„Nu este ușor să reducem datoria publică, nu este ușor să aducem inflația unde trebuie, însă e nevoie de acest efort care nu stă doar la Banca Centrală”, a precizat oficialul BNR, citat de Agerpres.

BNR este pregătită tehnic pentru trecerea la euro

Cristian Popa a afirmat că Banca Națională a României a făcut pregătiri tehnice pentru adoptarea monedei unice și este pregătită din mai multe puncte de vedere.

„Banca Centrală face mai degrabă acele eforturi tehnice și suntem pregătiți din multe aspecte, din multe puncte de vedere. Sisteme de plăți, putem printa bancnote euro, în curând vom putea bate monede euro, însă e nevoie de un efort mult mai mare”, a declarat acesta.

Pregătirea infrastructurii tehnice nu înlocuiește însă condițiile economice și juridice impuse la nivel european. Pentru ca România să adopte euro, autoritățile trebuie să asigure convergența economică și să corecteze dezechilibrele fiscale.

Adoptarea euro are avantaje, dar și costuri

Reprezentantul BNR a susținut că aderarea la zona euro este un obiectiv important pentru România, dar a avertizat că efectele trecerii la moneda unică trebuie evaluate realist.

„Nu toate lucrurile sunt roz în zona euro”, a spus Cristian Popa, adăugând că, în opinia sa, avantajele sunt mai numeroase decât dezavantajele, însă procesul nu trebuie privit ca o soluție fără costuri.

Adoptarea euro ar elimina riscul valutar în tranzacțiile dintre România și statele din zona euro și ar reduce costurile de conversie pentru firme și populație. În același timp, România ar renunța la politica monetară proprie, iar dobânda de politică monetară ar fi stabilită de Banca Centrală Europeană pentru întreaga zonă euro.

„Eu sprijin trecerea la euro, cred că este important să mergem pe acest drum și drumul e important și destinația, însă trebuie să înțelegem că nu e doar lapte și miere”, a afirmat Cristian Popa.

România și-a asumat adoptarea monedei euro prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, însă nu există o dată automată de intrare. Calendarul efectiv depinde de îndeplinirea criteriilor economice și juridice și de evaluarea instituțiilor europene.

Care sunt condițiile pentru aderarea la zona euro

Pentru a adopta moneda unică europeană, România trebuie să îndeplinească criteriile de convergență stabilite prin Tratatul de la Maastricht, care urmăresc să asigure că economia unei țări poate funcționa sustenabil în zona euro.

Acestea vizează stabilitatea prețurilor, situația finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung. În plus, legislația națională trebuie să fie compatibilă cu normele europene privind funcționarea sistemului monetar și independența băncii centrale.

Principalele condiții sunt:

• Deficitul bugetar: trebuie să fie de cel mult 3% din PIB, iar țara nu trebuie să se afle sub procedura de deficit excesiv la momentul evaluării.
• Datoria publică: trebuie să fie de cel mult 60% din PIB sau să se apropie suficient de acest prag într-un ritm satisfăcător.
• Inflația: rata medie a inflației nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale rata celor trei state membre cu cele mai bune rezultate în privința stabilității prețurilor.
• Dobânzile pe termen lung: rata dobânzii nu trebuie să fie cu mai mult de două puncte procentuale peste nivelul înregistrat în cele trei state de referință pentru stabilitatea prețurilor.
• Stabilitatea cursului de schimb: leul trebuie să participe cel puțin doi ani la mecanismul european al cursurilor de schimb, ERM II, fără tensiuni majore și fără devalorizarea cursului central față de euro.
• Convergența juridică: legislația națională, inclusiv statutul BNR, trebuie să fie compatibilă cu tratatele europene și cu regulile de funcționare ale Băncii Centrale Europene și ale Eurosistemului.

Îndeplinirea acestor criterii este evaluată de Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană. Decizia privind adoptarea monedei euro este luată ulterior la nivelul instituțiilor europene.

România nu îndeplinește încă toate criteriile

Raportul de convergență publicat în iunie 2026 de Comisia Europeană arată că România nu îndeplinește condițiile necesare pentru adoptarea euro.

În ceea ce privește inflația, rata medie calculată pentru cele 12 luni până în mai 2026 a fost de 8,4%, peste valoarea de referință de 2,7%. În același timp, rata dobânzilor pe termen lung a fost de 6,7%, în comparație cu pragul de referință de 5,1%.

România nu îndeplinește nici criteriul privind cursul de schimb, deoarece leul nu participă la ERM II. În plus, Comisia Europeană a identificat incompatibilități ale legislației naționale privind independența BNR, interdicția finanțării monetare și integrarea băncii centrale în Eurosistem.

În privința finanțelor publice, datoria guvernamentală a ajuns la 59,3% din PIB în 2025, iar Comisia estima că aceasta va crește la 61,6% în 2026 și la 63,4% în 2027. România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, pentru care termenul de corectare a fost extins până în 2030.

Aceste date arată că reducerea deficitului este o condiție esențială, dar nu singura problemă pe care România trebuie să o rezolve înainte de aderare.