Goana după aur duce la epuizarea rezervelor de bijuterii şi lingouri din Asia, iar preţul metalului preţios creşte

Valoarea rezervelor de aur deţinute de băncile centrale a scăzut puternic în ultimele săptămâni.

Asia cunoaşte unul dintre cele mai mari valuri de entuziasm din ultimii 30 de ani printre cumpărătorii de aur, pe măsură ce vânătorii de chilipiruri încearcă să profite cât de mult de pe urma scăderii masive a preţului metalului preţios.

„Febra aurului” a dus la dispariţia rezervelor de aur a multor bănci şi magazine de bijuterii din Hing Kong, care nu au mai putut satisface cererea tot mai mare de pe piaţa asiatică. Volumele tranzacţionate pe Bursa de Aur de la Shanghai, un bun indicator al cererii fizice, au atins luni un nivel record.

Magazinele de bijuterii au fost asaltate de aşa mulţi oameni, încât multe multe puncte de vânzare a podoabelor din metalele scumpe din Beijing aveau formate cozi la intrare.

„Pieţele fizice au răspuns la preţul mult mai mic al aurului”, a declarat Joni Teves, analist în cadrul grupului bancar UBS. „Fluxurile noastre din Asia au fost deosebit de ridicate în această săptămână.”

Creşterea semnificativă a cererii a ajutat metalul preţios să recupereze o parte din pierderile înregistrate în ultimele două săptămâni. Astfel, după ce cotaţiile unciei de aur au scăzut de la peste 1.500 de dolari la aproape 1.300 de dolari în doar două şedinţe bursiere, preţul metalului preţios s-a stabilizat ieri în jurul valorii de 1.445 dolari pe uncie. 

Creşterea bruscă a cererii din marile oraşe ale Chinei, Indiei şi alte ţări de pe continentul asiatic contrastează cu vânzările dificile înregistrate cu doar o săptămână în urmă, atunci când investitorii au pierdut miliarde de dolari de pe urma activelor asociate cu aurul. Cererea puternică din Asia a contribuit la stabilizarea preţului aurului la nivel global.

„În termeni referitori la volum, nu am mai văzut o asemenea goană după aur în ultimii 20 de ani”, a declarat Haywood Cheung, preşedinte al Hong Kong Gold & Silver Exchange Society. „Chiar şi membrii mai în vârstă (ai societăţii) care au afaceri în domeniu de 50 de ani nu au mai văzut aşa ceva.”

India aşteaptă chilipiruri

Unele magazine din Hong Kong, intens populate de turişti chinezi, au vândut toate lingourile de aur, potrivit unor informaţii publicate de Chow Tai Fook, cea mai mare companie de bijuterii din lume. De asemenea, reprezentanţii companiei au adăugat că nu a mai existat o asemenea cerere pentru metalul preţios de la sfârşitul anilor 1980, situaţie care a fost confirmată de mai mulţi furnizori.

Cu toate acestea, China este a doua cea mai mare ţară cumpărătoare de aur din lume, aflată în spatele Indiei. Comercianţii de aur au susţinut că existat o cerere importantă şi în India, mai mare decât în mod obişnuit, însă nu a atins acelaşi nivel galopant ca în alte ţări din Asia.

Cumpărătorii indieni se află încă în expectativă, aşteptând ca preţul metalului preţios să scadă sub pragul de 25.000 de rupii (aproximativ 250 de euro) pe 10 grame de aur, înainte de a se lansa în tranzacţii pe piaţă. şa începutul acestei săptămâni, 10 grame de aur costau aproximativ 26.500 de rupii (265 de euro).

Cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani

Aurul a continuat să se ieftinească săptămâna trecută, după ce temerile privind agravarea crizei din zona euro au cauzat un adevărat exod al investitorilor, care au vândut masiv aur şi participaţiile deţinute în cadrul companiilor miniere sau care au operaţiuni legate de metalul preţios. 

Preţul aurului a atins cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, iar fuga investitorilor a cauzat cel mai abrut declin al cotaţiilor metalului preţios din ultimele trei decenii. Băncile centrale sunt printre cei mai mari deţinători de aur la nivel mondial şi au devenit acum şi unii dintre cei mai mari perdanţi din cauza prăbuşirii cotaţiilor metalului preţios.