Întrebare de 1.000.000 $: Valorăm mai mult decât casa în care locuim?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
În filmul „Propunere Indecentă", Diana Murphy (interpretată de Demi Moore) "valorează" un milion de dolari FOTO: IMDb.com
În filmul „Propunere Indecentă", Diana Murphy (interpretată de Demi Moore) "valorează" un milion de dolari FOTO: IMDb.com

Michel Houllebecq lansează în provocatoarea sa carte „Harta şi teritoriul” ideea că harta este mai importantă decât teritoriul în sine. O teorie care, odată aplicată celor trei dimensiuni ce caracterizează azi clasele sociale – economică, socială şi culturală – poate deveni cheia de maximizare a beneficiilor şi satisfacţiilor, scrie profesorul universitar Ion Anghel, blogger Adevărul Financiar.

Pornind de la premisa enunţată de Houllebecq, aş adăuga în discuţie rezultatul unui studiu ce a pus în dezbatere relaţia între capitalul economic, cel cultural şi cel social studiu făcut de BBC în Marea Britanie pe baza unui proiect al profesorilor Mike Savage (London School of Economics) şi Fiona Devine (Universities of York and Manchester) cu peste 161 mii participanţi şi care a evidenţiat trei dimensiuni importante ce caracterizează clasele sociale azi şi anume dimensiunea economicăƒ, socialムşi culturalăƒ. Dimensiunea economicムcuprinde venitul, economiile şi valoarea locuinţei, în timp ce categoria socialムdeterminムnumăƒrul şi statutul oamenilor pe care cineva îi cunoaşte, iar cea culturalムse referムla natura activităţtilor şi consumului de produse culturale.

Pentru toate cele trei dimensiuni (economică, socială, culturală) cred că aplicarea ideii „harta este mai importantă decât teritoriul” reprezintă cheia de maximizarea a beneficiilor şi a satisfacţiilor.

În discuţiile cu studenţii am observat de-a lungul timpului faptul că harta economică folosită de ei este incompletă şi adesea lipseşte o„busola economica”. Surprinzător pentru mine în cadrul unui program de master am observat că nici un student nu avea o sursă de venit şi nici nu speră în viitorul apropiat la aceasta, alegerea programului de licenţă şi apoi de master fiind bazată pe mai multe criterii, însă nici unul cu caracter economic.

În alte discuţii pun în dezbatere cele trei răspunsuri posibile la întrebarea „What are you doing for living”:

a) lucrez de la 9 la 17
b) îmi dezvolt o carieră în zona profesiilor liberale
c) îmi dezvolt propria afacere

Încă marea majoritate a tinerilor aleg rapid varianta a) însă evoluţia este îmbucurătoare, creşterea celor care se gândesc să-şi dezvolte propria afacere sau care vor să aibă o profesie liberală este în creştere importantă.

Legat de întrebarea din titlul articolului, aş considera două aspecte:

a) Mai întâi înţelegerea conceptului de „valoare de piaţă” în sensul de sumă pe care un cumpărător ar fi dispus să o plătească pe o proprietate sau pe un bun şi respectiv a unui alt concept de valoare, valoare economică „non-piaţă”.

Aici lucrurile sunt relativ simple, casa în care locuim are o valoare care poate fi estimată funcţie de cât ar costa obţinerea unei replici (estimare prin cost de înlocuire) , cu cât se vând case similare pe piaţă (estimare prin comparaţie) sau care sunt câştigurile viitoare (chirii) aduse de această casă. Să spunem că locuim într-o casă ce în mod normal se închiriază cu 500 E lunar (6.000 E/an) deci o indicaţie a valorii de piaţă ar fi de 6.000 Euro/an/ 10% = 60.000 Euro. (dacă toate riscurile din spatele acelui venit sunt cuantificate la 10%.

Referitor la valoarea noastră economică (nu poate fi vorba de valoare de piaţă pentru că nimeni nu ne va cumpăra!) este evident că evaluarea prin cost de înlocuire sau comparaţie reprezintă o utopie. Singurul mod în care ne putem judeca valoarea economică este dată de „fluxurile” viitoare.

Atenţie însă că dacă acum suntem angajaţi cu un salariu de 500 Euro lunar nu înseamnă că valoarea noastră economică este de 60.000 Euro pentru cel puţin două motive:

- riscul de a obţine acele venituri din salarii este diferit de riscul de a obţine venit din chirii
- există o posibilitate reală de a avea un venit mult mai mare în perioada următoare 

b) În al doilea rând un aspect privind orientarea carierei profesionale pornind de la busola economică la care nordul ar putea să fie „optimizarea valorii economice”.

Fiecare dintre noi are un potenţial uriaş de valoare economică (capital uman = experienta + knowhow + abilitati + creativitate etc) însă modul şi nivelul la care acest potenţial de valoare economică va fi activat depinde în mare măsură de noi înşine.

Aici utilizarea busolei economice sau aplicarea ideii că harta este mai importantă decât teritoriul reprezintă elemente esenţiale.


Mai multe pe adevarulfinanciar.ro

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite