127 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „Adevărul“

127 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „Adevărul“

„Adevărul“ de-a lungul timpului

La 15 august 1888, Alexandru Beldiman dădea „bun de tipar“ pentru primul număr din „Adeverul“. Astăzi, „Adevărul“ este unul dintre cele mai vechi ziare din istoria presei româneşti, după ce a traversat mari evenimente istorice şi timpuri învolburate care l-au făcut să moară şi să reînvie în mai multe rânduri.

„Adevărul“ fost şi detestat, şi apreciat, a publicat şi articole ruşinoase, dar şi capodopere jurnalistice, a fost şi echilibrat, dar şi partizan. A început ca ziar antiregalist dar şi-a câştigat o reputaţie bună publicând în paginile sale texte ale unor mari scriitori români: I.L. Caragiale, Tudor Arghezi, George Coşbuc, George Călinescu, Ion Minulescu, Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, George Topârceanu şi alţii.

După Revoluţia din 1989, a reapărut din ruinele ziarului „Scînteia“, oficiosul PCR, şi a fost blamat pentru articolele din timpul Mineriadei din 1990 şi pentru orientarea profesenistă. A trecut apoi prin frământări interne şi a schimbat câteva generaţii de ziarişti, pentru a ajunge, în zilele noastre, una dintre cele mai credibile surse de informaţii din România. Conform trafic.ro, 400.000 de oameni accesează zilnic site-ul adevarul.ro. Aproape 10.000 de români cumpără, de luni până vineri, ediţia tipărită a ziarului „Adevărul“.

Istoria „Adevărului“

15 august 1888 – apare cotidianul „Adeverul“. Fondatorul ziarului este Alexandru Beldiman, prieten al lui Alexandru Ioan Cuza şi acerb luptător împotriva dinastiei străine. Ziarul „Adeverul“ se naşte, astfel, ca un ziar antiregalist.  Ziua de 10 mai – ziua regelui Carol I, devenită sărbătoare naţională – era prezentată în „Adeverul“ drept „zi de doliu naţional“.

1895 - Alexandru Beldiman îi vinde lui Constantin Mille ziarul „Adeverul“. Prin inovaţiile aduse gazetei, Mille devine „părintele ziaristicii moderne române“, aşa cum scrie pe piatra sa funerară din cimitirul Bellu. Pe lângă „Adeverul“, Mille deschide o nouă gazetă care apărea în fiecare dimineaţă şi se numea „Adeverul de dimineaţă“ (devenită în decembrie 1904 „Dimineaţa – organ de informaţiuni şi reportagii“). Povestea lui Mille la „Adeverul“ se termină în 1920, când vinde ziarul către bancherul Aristide Blank.

1898 – se inaugurează Palatul Sărindar, noul sediu al ziarului „Adeverul“. Clădirea copia modelul Palatului Figaro, din Paris. Fosta redacţie a „Adeverului“ mai există şi azi pe strada Constantin Mille, dar este o ruină.

1916 – ziarul „Adeverul“ dispare ca urmare a intrării ţării noastre în Primul Război Mondial. Avea să reapară la începutul anului 1919.

1937 – „Adeverul“ este interzis de guvernul Octavian Goga – A.C. Cuza. Cei doi fuseseră până atunci o ţintă pentru acizii jurnalişti de la „Adeverul“.

1946 – „Adeverul“ reapare după nouă ani de pauză.

31 martie 1951 – ultimul număr din „Adeverul“ înainte de a fi închis de comunişti. Articolul de fond e un mesaj al redacţiei către cititori. Începe cu: „Ziarul Adeverul încetează astăzi“. S-a oprit, atunci, la numărul 18.039.

Revoluţia din 1989 creează premisele pentru reapariţia ziarului „Adevărul“: înspăimântaţi de aversiunea poporului faţă de fostele structuri comuniste, ziariştii de la „Scînteia“ se folosesc de infrastructura pe care o au la dispoziţie şi anunţă editarea unui nou ziar pe care îl numesc „Adevărul“, ca un continuator al cotidianului înfiinţat de Beldiman în 1888.

20 mai 1990 – La primele alegeri libere de după căderea ceauşismului, ziarul „independent“ „Adevărul“, instrument de propagandă al Frontului Salvării Naţionale, tipărea o primă pagină albă, pe care scria atât: „Avem nevoie de linişte, oameni buni!“. Era chiar sloganul electoral al Frontului Salvării Naţionale, practic încununarea unei campanii de dezinformare.

1991. „Adevărul“ se debarasează de dictatura instaurată după Revoluţie de Darie Novăceanu, directorul impus de FSN la conducerea ziarului. „Adevărul“ se privatizează prin metoda MEBO, ziariştii devenind acţionari.

2003. În prima zi a anului, moare Dumitru Tinu, directorul consiliului director al ziarului „Adevărul“. Accident de maşină. Ultimul său editorial a purtat titlul „Spre staţia Speranţei“.

2005. Redacţia „Adevărul“ se rupe în două. Cristian Tudor Popescu, redactorul-şef, şi alţi ziarişti cu greutate părăsesc Casa Presei pentru a edita un nou ziar,  „Gândul“.

2006. Dinu Patriciu cumpără pachetul majoritar de acţiuni al Societăţii Adevărul de la Ana Maria Tinu, fiica lui Dumitru Tinu. Ulterior, în jurul cotidianului s-a construit trustul de presă Adevărul Holding. A urmat o perioadă în care „Adevărul“ a sfidat criza presei scrise, deschizând zeci de redacţii regionale şi tipărind milioane de cărţi – vândute împreună cu ziarul.

2012. Cristian Burci cumpără Adevărul Holding de la Dinu Patriciu. Site-ul adevarul.ro îşi schimbă structura, incluzând, pe lângă ştiri, cea mai mare platformă de bloguri din România.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările