Timbrul care încaieră lumea culturală

Timbrul care încaieră lumea
culturală

Laurentiu Damian, Viorica Curea, Ion Caramitru, Adrian Iorgulescu, Nicolae Manolescu şi Petru Lucaci, la UNITER                     Foto Mediafax

DEZBATERE Proiectul de lege privind timbrul cultural, care ar trebui să scumpească toate produsele din acest domeniu, a stârnit o dispută între artişti, scriitori şi editori.

Ştiri pe aceeaşi temă

Problema timbrului cultural, care, conform unui proiect de lege, urmează să scumpească toate produsele culturale a fost discutată intens în spaţiul public în ultimele zile. La o conferinţă de presă organizată luni, la sediul Uniunii Teatrale din România (UNITER), au participat cei şase preşedinţi ai Uniunilor de creaţie: Ion Caramitru, preşedintele UNITER, Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), Adrian Iorgulescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR), Laurenţiu Damian, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), Viorica Curea, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România (UAR), şi Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAP). În cazul adoptării acestui proiect de lege care are ca scop să amendeze Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, Uniunile de creaţie ar fi beneficiarii sumelor astfel colectate. La întâlnirea de la sediul UNITER, fiecare dintre cei şase preşedinţi a încercat să motiveze necesitatea uniunilor de creaţie a căror existenţă a fost, în ultimele zile, pusă în discuţie. Taxa pe cultură, pe care va trebui s-o plătească orice consumator de cultură, are ca scop, conform primului paragraf din proiectul de lege, aflat acum pe agenda Camerei Deputaţilor, „susţinerea şi dezvoltarea culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru muzică, folclor, arte plastice arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale“.

GABRIEL LIICEANU, ÎN RĂZBOI CU NICOLAE MANOLESCU

Legea Timbrului Cultural a fost vehement contestată în ultimele zile de oamenii de cultură, care consideră că, într-o ţară în care consumul cultural este extrem de scăzut, o taxă suplimentară n-ar face decât să adâncească şi mai mult criza, nicidecum să o rezolve. De partea cealaltă a baricadei, la întâlnirea de la sediul UNITER, cei şase preşedinţi ai uniunilor de creaţie care sunt beneficiarele sumelor donate din timbru au încercat să sublinieze meritele uniunilor pe care le conduc şi să inducă ideea că ele sunt esenţiale existenţei culturii în România. „Unul dintre rosturile uniunilor, în contextul în care instituţiile culturale sunt ultimele care n-au fost racordate la indexări salariale sau la celelalte drepturi care incumbă prin dezvoltarea democratică a societăţii, este ajutorul financiar de care beneficiază membrii lor“, a spus Ion Caramitru cu acest prilej.

„Fără taxa de timbru, revistele mor“

Preşedintele USR, Nicolae Manolescu, a manevrat discuţia spre o latură sentimentală. La sediul USR e frig, pentru că n-au existat bani suficienţi să se plătească facturile, iar sumele în general se duc pe înmormântări şi la persoane din Uniune a căror situaţie materială este deficitară. De asemenea, revistele culturale, susţinute din aceşti bani care ar trebui colectaţi de la edituri, sunt importante pentru că le fac editurilor respective un mare serviciu, prezentându-le cărţile în paginile lor. „Principala dificultate constă în faptul că nu există o subvenţie suficientă şi generală pentru cultură. Mai ales noi, cei de la literatură, şi plasticienii ne descurcăm pe cont propriu, pentru că nu avem nicio subvenţie regulată“, a explicat preşedintele USR. „Fără taxa de timbru, revistele mor. Câtă vreme această taxă de timbru nu funcţionează, e nenorocire“, a mai spus el.

Preşedinţii celor şase uniuni au subliniat un lucru extrem de important: banii pentru timbrul cultural urmează să fie plătiţi de consumatori. În lipsa unei forme de susţinere a culturii în România, în lipsa unei legi a sponsorizării, singura soluţie pentru existenţa acestor Uniuni de creaţie este taxarea în plus a publicului. Pe de altă parte, într-un comunicat al Asociaţiei Editorilor din România se arată: „Editorii fac de peste 15 ani eforturi financiare proprii uriaşe de a susţine cultura naţională, în absenţa unor strategii guvernamentale de salvare a domeniului“.

Însă problema se pune diferit în funcţie de fiecare domeniu cultural şi de fiecare uniune de creaţie, fapt subliniat de Gabriel Liiceanu, preşedintele Editurii Humanitas, într-o dezbatere la Realitatea TV:

„Caramitru face rău că se aşază la aceeaşi masă cu scriitorii, pentru că au statute diferite. Toată obştea teatrală este angajată la stat. În UNITER sunt artişti angajaţi la teatre, în Uniunea Scriitorilor sunt scriitori care sunt angajaţi în altă parte, nu la Uniunea Scriitorilor”. Cu alte cuvinte, „editurile, care sunt o entitate privată, sunt obligate să muncească pentru o entitate juridică privată, cum este Uniunea Scriitorilor. Şi în plus, populaţia României nu a fost întrebată dacă doreşte să plătească această taxă“, a mai explicat Liiceanu, înfruntându-l pe Nicolae Manolescu.

„Uniunile de creaţie nu sunt nişte mofturi“

Pe de altă parte, muzicianul Mircea Tiberian a declarat pentru „Adevărul“:

„În ceea ce priveşte partea muzicală, timbrul a fost un factor pozitiv, pentru că a eliminat pirateria, acum nu mai vezi oameni care să vândă casete la colţul străzii. Cu editorul însă e altă problemă, e un caz specific. Dar timbrul cultural mi se pare o măsură bună pentru a controla tirajul. Şi cred că Uniunile de creaţie nu sunt nişte mofturi. Din punctul meu de vedere, uniunile sunt un garant de păstrare a calităţii artistice. Însă situaţiile sunt diferite de la un caz la altul, de la o uniune de creaţie la alta”.

Şi scriitorul Mircea Cărtărescu a contestat timbrul cultural, explicând:

„Să vrei să salvezi cultura punând noi biruri pe cultură e la fel de prostesc ca încercarea de a te scoate din mocirlă apucându-te de păr şi trăgându-te-n sus. Noua lege a timbrului cultural e o catastrofă oricum ai privi-o: e neconstituţională, împotriva directivelor şi procedurilor europene (nu există aşa ceva nicăieri în Europa), păguboasă pentru piaţa cărţii. Ea va duce la bani mai puţini pentru edituri şi alte instituţii culturale, mai puţine cărţi şi spectacole, scriitori şi artişti mai prost plătiţi. Sunt împotriva acestei legi şi, având în vedere că aproape toţi oamenii de cultură se arată împotriva ei, sper să nu intre-n vigoare.”

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările