Michele Ramis, ambasadoarea Franţei, a purtat o bluză românească la „Mesageri Identitari“ de la Muzeul Naţional de Artă

Liliana Ţuroiu, preşedintele ICR, Michele Ramis, ambasadoarea Franţei în România, Călin Stegerean, directorul Muzeului Naţional de Artă     FOTO: Mihai Cratofil/ ICR

La evenimentul "Mesageri Identitari" de la Muzeul Naţional de Artă, au participat, joi-seară, Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Sergiu Nistor, consilier prezidenţial la Departamentul Cultură, Culte şi Centenar, Augustin Lazăr, procuror general al României, Michele Ramis, ambasadorul Franţei în România, Hans Klemm, ambasadorul SUA în România, Călin Stegerean, directorul Muzeului Naţional de Artă al României.

Pornind de la o selecţie de tablouri aflate în patrimoniul muzeului, printre care „Ţărănci în biserică” (1912) de Camil Ressu, „Fata cu zestrea ei”, de Nicolae Grigorescu (1885-1891), „Ţărancă torcând” (1884), de Sava Henţia, „Interior ţărănesc” (1918) de Nicolae Vermont, „Ţărani” (1928-1930) de Ştefan Constantinescu, picturi faimoase în care sunt reprezentate personaje care poartă costume tradiţionale, organizatorii au propus o serată dedicată simbolisticii veşmintelor naţionale româneşti.

La eveniment au participat Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Sergiu Nistor, consilier prezidenţial la Departamentul Cultură, Culte şi Centenar, Augustin Lazăr, procuror general al României, E. S. Michele Ramis, ambasadorul Franţei în România, E. S. Hans Klemm, ambasadorul SUA în România, Călin Stegerean, directorul Muzeului Naţional de Artă al României, Sandra Pralong, consilier de Stat de la Departamentul pentru Relaţia cu Românii din afara Graniţelor, Frederic Paul, de la Muzeul de Artă Modernă — Centrul Pompidou, alături de numeroase personalităţi din lumea diplomatică şi culturală, potrivit unui comunicat al ICR.

Programul serii a inclus o serie de expozeuri susţinute de preşedintele Institutului Cultural Român, doamna Liliana Ţuroiu, alături de specialişti în arte vizuale dr. Anne Théry, de la Muzeul Matisse din Nisa, prof. univ. dr Adina Nanu, prof. univ. dr. Doina Işfănoni.

Preşedintele Institutului Cultural Român, Liliana Ţuroiu, amfitrionul întâlnirii organizate de ICR şi MNAR, a afirmat că „Mesageri identitari“ reprezintă „un proiect care trebuie să devină o tradiţie, o permanenţă, o obişnuinţă necesară pentru noi toţi”. „Pornind de la lucrările aflate în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României şi ajungând prin expunerile specialiştilor prezenţi astăzi aici, la semne şi semnificaţii, ne propunem să promovăm aceste elemente”, a declarat preşedintele ICR.

Prin „mesagerii” sensibili ai acestor norme identitare, deopotrivă artişti anonimi sau cunoscuţi, atât români, cât şi străini, reuşesc să cunoască şi să identifice treptat, elementele fondului cultural specific, naţional şi ale celui comun, universal. Prima ediţie a proiectului „Mesageri identitari” îşi propune să evidenţieze simbolistica veşmintelor naţionale, la confluenţa dintre arte”, a subliniat doamna Liliana Ţuroiu.

Prezentă la întâlnire purtând o frumoasă bluză românească, noul ambasador al Franţei în România, Michele Ramis (foto), a spus că îi face o deosebită plăcere şi e mândră să o poarte, ca semn al prieteniei şi apropierii de poporul român.

Diplomatul francez Michele Ramis a caracterizat evenimentul „Mesageri identitari” drept o extraordinară ocazie de a descoperi cultura română şi de a se familiariza cu ţara noastră.

De asemenea, doamna ambasador a subliniat că „relaţiile culturale dintre Franţa şi România sunt deosebit de puternice şi de vechi”.

„Sunt foarte mândră să port această bluză românească, simplă, atât de frumoasă, unul dintre semnele puternice pe care România le-a dăruit deja lumii, ca mesager identitar, pentru a fi iubită şi înţeleasă. Acest semn a fost recepţionat, port această bluză tocmai pentru a da o mărturie în acest sens”, a subliniat ambasadorul Franţei.

Michele Ramis şi-a exprimat convingerea că relaţiile dintre cele două ţări vor fi „marcate durabil” prin intermediul manifestărilor din cadrul Sezonului cultural româno-francez, în cadrul cărora, la Centrul Pompidou, va fi pusă în valoare, simbolic, ia românească, într-un veritabil dialog, prin intermediul lucrărilor lui Henri Matisse şi Theodor Pallady. „Acest sezon ne va permite să punem în evidenţă creaţia noastră contemporană, vitalitatea artiştilor noştri”, a declarat Michele Ramis.

Programul a mai inclus o serie de prezentări având ca subiect ia românească, susţinute de specialiştii în arte vizuale. Dr. Anne Théry, specialist de la Muzeul Matisse, a conferenţiat despre evoluţia preocupărilor şi etapele de evoluţie ale prezentării iei româneşti — La Blouse Roumaine în creaţia marelui Henri Matisse, amintind de prietenia acestuia cu pictorul român Theodor Pallady.

Profesorul Adina Nanu a creionat istoria portului popular românesc, dând exemplele unor personalităţi interesate de motivele veşmintelor tradiţionale:

„Pictorul Nicolae Grigorescu, care a pictat în Franţa, la Barbizon, a reprezentat ca nimeni altul farmecul deosebit al femeii în port popular românesc, eleganţa siluetei, strânsă în fusta dreaptă, lungă până la glezne. Silueta modelată de costumul popular are formă cilindrică a coloanei, impune o ţinută dreaptă, demnă. (…) Regina Maria a primit şi ea ca dar de nuntă un costum naţional şi s-a înveşmântat apoi în straiele specifice diferitelor regiuni ale ţării, fără a le împodobi pentru uz curtean”.

Cercetătorul Doina Işfănoni şi-a ilustrat expozeul cu imagini ale unor preţioase piese din patrimoniul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, o serie de semne şi simboluri româneşti.

În finalul serii, Ioana Maria Ardelean, acompaniată la pian de profesorul Aurel Mustăţea, a susţinut, cu o voce vibrantă, un emoţionant minirecital de lieduri folclorice.