Cum ar fi ca Hamlet şi Ofelia să fie unul captiv în corpul celuilalt? Opera „În trup“ caută nişte răspunsuri

Cum ar fi ca Hamlet şi Ofelia să fie unul captiv în corpul celuilalt? Opera „În trup“ caută nişte răspunsuri

Scenă din opera  „În trup“, compusă de Diana Rotaru şi pusă în scenă de Rareş Zaharia

Operă şi muzică nouă, dans contemporan şi tango, text improvisation şi vorbire cântată, disonanţe şi jazz, proiecţii video live şi înregistrate: „În trup“, operă compusă de Diana Roraru şi pusă în scenă de Rareş Zaharia, este un spectacol sincretic. Premiera a avut loc pe 4 noiembrie, la Studioul de Operă şi Multimedia al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti.


Opera "În trup" este mix de influenţe născut din colaborarea unor artişti de formaţii foarte diferite. Punctul de pornire a fost libretul polisemantic al lui Ciprian Măceşaru care reinterpretează o poveste shakespeariană într-o viziune ludico-onirică: cum ar fi ca Hamlet şi Ofelia să fie unul captiv în corpul celuilalt? Şi cum ar fi ca Hamlet să fie un cerb? În regia lui Rareş Zaharia, cu muzica Dianei Rotaru şi coregrafia Cristinei Lilienfeld, „În trup“ provoacă o meditaţie poetico-suprarealistă asupra ambiguităţii identitare: suntem corpul nostru sau ceea ce gândim?

Dinamica Hamlet - Ofelia atinge teme precum identitatea sexuală, magie şi subconştient, într-un cadru atemporal. Cele patru soliste, reprezentând vocile personajelor – soprana Rodica Vică (Hamlet) şi mezzosoprana Antonela Bârnat (Ofelia), respectiv umbrele lor, corpurile “false” – dansatoarele Smaranda Găbudeanu (Hamlet) şi Cristina Lilienfeld (Ofelia), aduc în centrul spectacolului şi o altă aluzie la Hamlet, o operă-în-operă ce vorbeşte despre etichetele sociale aplicate femeii şi bărbatului. A interpretat ansamblul de muzică nouă SonoMania.

Premiera „În trup“ a avut loc sâmbătă, 4 noiembrie, în Studioul de Operă şi Multimedia al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti (Str. Ştirbei Vodă. nr.33). Au urmat încă două reprezentaţii: pe 9 noiembrie,  în Sala “Studio” a Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj şi pe 11 noiembrie, din nou la UNMB. Spectacolul are durata de o oră, iar intrarea a fost liberă la toate cele trei reprezentaţii.

A dirijat compozitoarea Diana Rotaru.

"O antrepriză suicidară"

"Opera În Trup de Diana Rotaru poate fi vazuta ca o antrepriza suicidara, in contextul in care in Romania anului 2017 nici una din operele din tara nu au inclus nici o premiera din repertoriul romanesc si/sau cel contemporan.

Din acest punct de vedere a fost o provocare, si sala plina de la premiera din 4 noiembrie a fost, in sine, un mare succes care ar putea da de gindit managerilor operelor din tara. Pentru ca orice forma de arta trebuie ancorata in lumea in care traieste, opera nefacind exceptie. Daca am ramine doar la marii compozitori ai trecutului opera ca gen ar muri, sau, in cel mai bun caz, ar devine ceva muzeificat care nu mai vorbeste spectatorului.

In ceea ce ma priveste am fost interesat de subiect, pentru ca relatia Hamlet-Ofelia este ofertanta pentru orice regizor.

Or, libretul o reinterpreteaza modern, dintr-un punct de vedere feminist as putea spune.

Insa a reduce opera doar la o viziune feminista inseamna a o ingradi, a o reduce iremediabil, intrucit partea onirica, cea poetica sint foarte importante, la fel cum este si cea ireverentioasa, ludica, aproape iconoclasta fata de textul shakesperian.

Este foarte adevarat ca muzica e scrisa splendid de inspirat de Diana Rotaru, si, in ciuda influentelor diverse, ea are un caracter unitar, cu momente absolut sublime. Partea finala si un duet de la inceputul operei sint de o mare frumusete, cred ca spectatorii au fost surprinsi de calitatea si frumusetea muzicii.  Tot la fel de adevarat este si faptul ca Rodica Vica si Antonela Barnat sint doua cintarete extrem de talentate, cu o enorma disponibilitate scenica ceea ce confera aparitiilor lor spectaculozitate, intensitate si ambiguitate (in sensul cel mai bun al cuvintului).

 

Iar celelalte elemente - dansul, proiectiile video, unele inregistrate, altele live - totul vine sa completeze o imagine exhaustiva a ceea ce poate insemna opera contemporana astazi.

Nu cred ca in Romania sa se mai fi realizat un spectacol care sa imbine atit de organic toate aceste elemente, si asta e in sine o pledoarie pentru opera ca gen si posibilitatile sale infinite in ziua de azi", scrie regizorul Rareş Zaharia.

Info In trup

Echipa sincretică este completată de: Andreea Koch – scenografie; Ansamblul SonoMania - Valentin Ghita (oboi/corn englez), Mihai Pintenaru (clarinet), Horia Văcărescu (vioară), Marian Movileanu (violă), Eugen-Bogdan Popa (violoncel), Adriana Maier (pian), Sorin Rotaru (percuţie); artiştii video Serioja Bocsok, Cristian Iordache (ygreq) şi Maia Manolescu – grafică şi animaţie.

Rares Zaharia s-a impus in ultimii ani drept cel mai de succes regizor roman de opera al generatiei sale. Asistent al unor regizori importanti cum ar fi Irina Brook (pentru productia de Giulio Cesare in Egitto de Handel de la Théâtre des Champs Elysées de la Paris) sau Petrika Ionesco (Olandezul Zburator de Wagner la Opéra Royal de Wallonie de la Liège), Rares devine asistentul pentru opera al lui Silviu Purcarete cu care colaboreaza la Gianni Schicchi de Puccini la Teatrul Maghiar din Cluj, Masura pentru masura de Shakespeare la Teatrul National din Craiova, Love and Other Demons de Peter Eötvös la Festivalul de opera de la Glyndebourne, Artaserse de Leonardo Vinci la Opéra National de Lorraine de la Nancy sau Aleko si Francesca da Rimini de Rahmaninov la Teatro Colon, la Buenos Aires. Silviu Purcarete i-a incredintat reluarea spectacolelor sale pe mari scene europene (Love and Other Demons la operele din Strasbourg, Köln si Budapesta, Artaserse la Opéra Royal din Versailles si Aleko si Francesca da Rimini la Opéra National de Lorraine, la Nancy).

Rares Zaharia a fost primul (si pina in prezent singurul) regizor roman selectionat in Academia Festivalului de la Aix-en-Provence, la Academia August Everding de la München si la Verona Opera Academy. Rares Zaharia a debutat ca regizor la Opera Nationala Bucuresti cu Don Pasquale de Donizetti. Au urmat Hamlet-fragments de A. Thomas la Théâtre du Luxembourg la Paris, Mandragola de G. Verlingieri la Academia Festivalului de la Aix-en-Provence, Otello de Verdi la Opera Romana Craiova, Lady Sarashina de Peter Eötvös la Teatro Sao Luiz la Lisabona, Sange Vienez de J. Strauss-fiul si Don Carlo de Verdi la Opera Romana Craiova, La Cenerentola (Cenusareasa) de G. Rossini la Festivalul de Opera de la Sibiu. Pentru regia spectacolului Otello a fost distins cu Premiul de Excelenta al Elena Teodorini Academy of Arts de la Londra. Rares Zaharia a obtinut, de asemenea, locul al II-lea la concursul de proiecte de regie organizat de Festivalul de la Aix-en-Provence in 2014, precum si locul al IV-lea la concursul organizat de Opéra La Monnaie de la Bruxelles in 2015. Spectacolul Don Carlo, prezentat in turneu in Germania de catre Opera Româna Craiova in primavara acestui an s-a bucurat de aprecierile criticii care a subliniat « un spectacol superb, cu scene care se succedau, una mai frumoasa decit cealalta ».

Organizator: Asociaţia Art&Co; Parteneri: Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj, Centrul Naţional al Dansului din Bucureşti, Centrul de Informare Muzicală din România – CIMRO, UCIMR, EnjoyTV.ro. Premiera operei este un eveniment câştigător al Proiectului CAMERA al UCIMR. Proiectul ÎN TRUP este finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: