Stiri despre sezatoarea

Versurile unui colind din nordul Moldovei la sfârşitul secolului XIX

Obiceiul mersului cu colindul s-a păstrat nealterat mai ales în zona de est a ţării şi în satele de dincolo de Prut, în Basarabia.

Expresii pierdute din graiul românilor. Ce înţeles avea acum 100 de ani zicerea „Are gât de lup şi pântece de popă“

În paginile revistei de folclor „Şezătoarea”, publicaţie apărută timp de 26 de ani la final de veac XIX şi început de secol XX, o atenţie era acordată vorbirii populare şi bogăţiei lexicale din anumite zone ale ţării.

Cum era poreclit Ion Creangă în timpul vieţii. Descoperirea făcută în bojdeuca din Iaşi după moartea povestitorului

Primul biograf al lui Ion Creangă a dezvăluit amănunte picante din viaţa povestitorului într-un articol apărut într-o revistă de folclor.

Delicatese pe masa ţăranului român la început de veac XX. Reţete pentru două preparate culinare speciale la 1900

În urmă cu 100 de ani, felurile de mâncare de pe mesele sătenilor erau cu mult diversificate comparativ cu posibilităţile lor materiale.

Soluţia extremă a fetelor bătrâne pentru a afla dacă vor reuşi să se mărite. Cum se practica ritualul „descrisului la stea“

În tradiţia românească de la sfârşit de secol XIX, aflarea ursitei se făcea după anumite ritualuri practicate de femeile care ştiau formule magice de descântec.

Ciudatul grai vorbit în satele din Moldova acum 100 de ani. Cine era „limbăul“ şi ce expresie se folosea pentru omul beţiv

În decursul anilor, limba română a pierdut o serie de cuvinte şi expresii, dar a câştigat altele, împrumutate de la alte popoare. În urmă cu mai bine de un secol, în nordul Moldovei localnicii foloseau unele cuvinte care, în timp, şi-au schimbat înţelesul.

De ce pâinea era un lux în satele de munte acum 100 de ani. Ingredientul ciudat folosit pentru dospirea aluatului

La început de secol XIX, sătenii din nordul Moldovei care locuiau în zona de munte aveau un cult pentru pâine, un aliment mult mai rar folosit decât de cei care locuiau la şes.

Zece semne care prognozau cum vor fi zilele de iarnă, în urmă cu 100 de ani. Ce fiinţe anunţau când vin ninsorile şi gerul

În credinţele populare ale românilor, comportamentul animalelor din gospodările ori al păsărilor era un indiciu eficient despre cât de grea urma să fie iarna.

Cine sunt spiriduşii în tradiţia populară a românilor. Puterile le erau folosite şi pentru a întoarce acasă bărbaţii infideli

În satele din nordul Moldovei, acum mai bine de 100 de ani circulau anumite credinţe despre existenţa unei fiinţe cu puteri supranaturale denumite spiriduş sau spirituş.

Cum îşi târguiau mamele pruncii bolnăvicioşi ca să trăiască. „Vinderea“ copiilor, obicei vechi în satele româneşti

La începutul anilor 1900, în satele din Moldova, familiile care nu aveau copii sau mamele cărora le mureau pruncii apelau la tot felul de metode pentru a avea moştenitori.

Obiceiuri ciudate în satele româneşti de acum 100 de ani. Ce purtau în căciulă sătenii care voiau să ajungă primar

La începutul secolului al XX-lea, de credinţele populare ale românilor erau interesaţi inclusiv englezii de la British Museum.

Ghicitori care erau „virale“ acum 100 de ani. Răspunsul cu tâlc la întrebarea „Ce e greu pe casă?“

Creaţiile populare în versuri care se spuneau la sfârşitul secolului XIX în satele din Moldova au fost valorificate de diverşi culegători de folclor şi incluse în publicaţiile vremii.

Nebănuitul înţeles al cuvintelor româneşti. Ce sens aveau acum 100 de ani termenii „ghiolban“, „teleleu“ sau „frupt“

În paginile revistei de folclor „Şezătoarea”, publicaţie apărută timp de 26 de ani la final de veac XIX şi început de secol XX, o atenţie era acordată vorbirii populare şi bogăţiei lexicale din anumite zone ale ţării.

Reţete de acum 100 de ani cu ciuperci de pădure. Câte feluri de mâncare ştiau să pregătească românii cu hribi şi cu râşcovi

Pentru sătenii din nordul Moldovei, ciupercile (bureţii) erau ingrediente de bază pentru tot felul de mâncăruri, gătite mai ales în zilele de post.

Boli care făceau ravagii printre animale la 1900. Leacuri folosite pentru „speteala cailor, mana vitelor şi jigăraia câinilor“

La început de secol XX, sătenii din nordul Moldovei îşi salvau vitele de diverse boli folosind un complex de leacuri, metode şi descântece.

Zece superstiţii „sfinte“ legate de moarte la începutul anilor 1900. Cum înţelegeau românii „marea trecere dincolo“

Multe din superstiţiile românilor care circulau în urmă cu 100 de ani sunt legate de frica de moarte şi de comportamentul în faţa morţii.

Misterul apariţiei pisicii pe lume: legenda populară a celui mai îndrăgit animal domestic

O legendă care circula în urmă cu 100 de ani în satele din nordul Moldovei spune că felina s-a făcut remarcată în perioada potopului biblic,

Vrăji de ursită de acum 100 de ani. Practici ciudate folosite de tineri ca să afle cu cine se vor căsători

În tradiţia de la sfârşit de secol XIX din satele din nordul Moldovei, aflarea ursitei se făcea după o serie de ritualuri care aveau loc în preajma sărbătorilor de iarnă sau de Sânziene.

Bolile care-i înfricoşau pe români acum 120 de ani. Ce efect avea asupra corpului uman „muşcătura de conochiftiriţă“

În medicina populară din nordul Moldovei secolului al XIX-lea, anumite boli nu aveau leac şi nu treceau nici cu descântece. Aceste afecţiuni erau provocate, în cea mai mare parte, de mici vietăţi considerate periculoase.

Tipologia dracilor în tradiţia populară a românilor. Legenda care explică ce rol au şi sub ce chip se ascund demonii

Cele mai multe legende ale românilor spun că dracii au fost alungaţi din împărăţia lui Dumnezeu. După prigonire, unii au ajuns să trăiască ascunşi în diferite vietăţi pe pământ.

Ustensile uitate din bucătăria românilor care au trăit acum 100 de ani. La ce se foloseau cujba, custura şi chisălăul

La început de secol XX, în gospodăriile din nordul Moldovei mâncarea se prepara cu ajutorul unor ustensile, astăzi o raritate în satele din zonă.

Legenda care explică expresiile populare „Cine n-are noroc n-are“ şi „Degeaba ai parte, dacă nu ai şi noroc“

La începutul anilor 1900, în popor era împământenită o vorbă care spunea că nu toţi cei care sunt harnici şi gospodari au parte de rodul muncii lor. Prin tradiţie, la români, norocul era o virtute fără de care nu puteai reuşi în viaţă.

Legenda din popor a mănăstirii Suceviţa. Lăcaşul zidit cu materiale cărate de o femeie timp de 30 de ani neîntrerupt

O legendă populară din Bucovina spune că celebra mănăstire a fost ridicată prin efortul uriaş al unei femei care s-a angajat să asigure materialele necesare. Singura ei dorinţă nu a fost însă respectată.

Cu ce ţineau postul sătenii în urmă cu 100 de ani. Reţete simple din bucătăria ţăranului, cu doar două ingrediente

Cartofii, sau barabulele cum li se spune în Moldoiva, şi bostanii erau ingrediente de bază pentru diferite feluri de mâncăruri în perioadele de resticţii alimentare.

Prognoza meteo care nu dădea greş acum 100 de ani. Cele 22 de semne ştiute bine în popor care anunţau că va ploua

La început de secol XX, locuitorii satelor din zona Moldovei de nord aflau cum va fi vremea după observaţiile din natură.

Volocul şi crâsnicul, străvechi „scule“ de pescuit. Uneltele de acum 100 de ani, folosite astăzi doar de braconieri

La început de secol XX, sătenii din nordul Moldovei pescuiau în apele repezi de munte cu ajutorul unor unelte ciudate. Cei care le mai folosesc în zilele noastre riscă pedepse aspre pentru braconaj.

Cele mai încuiate ghicitori culese din popor. Cimilituri care se rosteau în satele Moldovei acum 100 de ani

Ghicitorile sau cimiliturile fac parte din zestrea poporului român. Creaţiile în versuri arată ingeniozitatea strămoşilor.

Credinţe populare despre holeră. Cine prevestea cumplita molimă şi cum se fereau românii în urmă cu 100 de ani

Holera şi ciuma au făcut ravagii secole la rând în Europa şi nici românii nu au scăpat de cumplitele molime care izbucneau din cauza lipsei de igienă.

Drumul spre lumea cealaltă în credinţa populară. Care e rostul pomenilor şi cât de subţire este puntea care duce în rai

Trecerea sufletelor în altă lume, după viaţa pământeană, este una din temele des întâlnite în credinţele populare ale românilor.

Dracul, în credinţele românilor: sub câte nume era cunoscut în popor şi unde se spunea că stă ascuns

Dracul este unul din personajele cu cele mai multe referinţe în folclorul popular al românilor. Mare parte a superstiţiilor au legătură cu celebrul personaj, dar el apare şi în poveştile transmise prin viu grai de strămoşi.