Stiri despre sezatoarea

Versurile unui colind din nordul Moldovei la sfârşitul secolului XIX

Obiceiul mersului cu colindul s-a păstrat nealterat mai ales în zona de est a ţării şi în satele de dincolo de Prut, în Basarabia.

Expresii pierdute din graiul românilor. Ce înţeles avea acum 100 de ani zicerea „Are gât de lup şi pântece de popă“

În paginile revistei de folclor „Şezătoarea”, publicaţie apărută timp de 26 de ani la final de veac XIX şi început de secol XX, o atenţie era acordată vorbirii populare şi bogăţiei lexicale din anumite zone ale ţării.

Cum era poreclit Ion Creangă în timpul vieţii. Descoperirea făcută în bojdeuca din Iaşi după moartea povestitorului

Primul biograf al lui Ion Creangă a dezvăluit amănunte picante din viaţa povestitorului într-un articol apărut într-o revistă de folclor.

Delicatese pe masa ţăranului român la început de veac XX. Reţete pentru două preparate culinare speciale la 1900

În urmă cu 100 de ani, felurile de mâncare de pe mesele sătenilor erau cu mult diversificate comparativ cu posibilităţile lor materiale.

Soluţia extremă a fetelor bătrâne pentru a afla dacă vor reuşi să se mărite. Cum se practica ritualul „descrisului la stea“

În tradiţia românească de la sfârşit de secol XIX, aflarea ursitei se făcea după anumite ritualuri practicate de femeile care ştiau formule magice de descântec.

Ciudatul grai vorbit în satele din Moldova acum 100 de ani. Cine era „limbăul“ şi ce expresie se folosea pentru omul beţiv

În decursul anilor, limba română a pierdut o serie de cuvinte şi expresii, dar a câştigat altele, împrumutate de la alte popoare. În urmă cu mai bine de un secol, în nordul Moldovei localnicii foloseau unele cuvinte care, în timp, şi-au schimbat înţelesul.

De ce pâinea era un lux în satele de munte acum 100 de ani. Ingredientul ciudat folosit pentru dospirea aluatului

La început de secol XIX, sătenii din nordul Moldovei care locuiau în zona de munte aveau un cult pentru pâine, un aliment mult mai rar folosit decât de cei care locuiau la şes.

Zece semne care prognozau cum vor fi zilele de iarnă, în urmă cu 100 de ani. Ce fiinţe anunţau când vin ninsorile şi gerul

În credinţele populare ale românilor, comportamentul animalelor din gospodările ori al păsărilor era un indiciu eficient despre cât de grea urma să fie iarna.

Cine sunt spiriduşii în tradiţia populară a românilor. Puterile le erau folosite şi pentru a întoarce acasă bărbaţii infideli

În satele din nordul Moldovei, acum mai bine de 100 de ani circulau anumite credinţe despre existenţa unei fiinţe cu puteri supranaturale denumite spiriduş sau spirituş.

Cum îşi târguiau mamele pruncii bolnăvicioşi ca să trăiască. „Vinderea“ copiilor, obicei vechi în satele româneşti

La începutul anilor 1900, în satele din Moldova, familiile care nu aveau copii sau mamele cărora le mureau pruncii apelau la tot felul de metode pentru a avea moştenitori.

Obiceiuri ciudate în satele româneşti de acum 100 de ani. Ce purtau în căciulă sătenii care voiau să ajungă primar

La începutul secolului al XX-lea, de credinţele populare ale românilor erau interesaţi inclusiv englezii de la British Museum.

Ghicitori care erau „virale“ acum 100 de ani. Răspunsul cu tâlc la întrebarea „Ce e greu pe casă?“

Creaţiile populare în versuri care se spuneau la sfârşitul secolului XIX în satele din Moldova au fost valorificate de diverşi culegători de folclor şi incluse în publicaţiile vremii.

Nebănuitul înţeles al cuvintelor româneşti. Ce sens aveau acum 100 de ani termenii „ghiolban“, „teleleu“ sau „frupt“

În paginile revistei de folclor „Şezătoarea”, publicaţie apărută timp de 26 de ani la final de veac XIX şi început de secol XX, o atenţie era acordată vorbirii populare şi bogăţiei lexicale din anumite zone ale ţării.

Reţete de acum 100 de ani cu ciuperci de pădure. Câte feluri de mâncare ştiau să pregătească românii cu hribi şi cu râşcovi

Pentru sătenii din nordul Moldovei, ciupercile (bureţii) erau ingrediente de bază pentru tot felul de mâncăruri, gătite mai ales în zilele de post.

Boli care făceau ravagii printre animale la 1900. Leacuri folosite pentru „speteala cailor, mana vitelor şi jigăraia câinilor“

La început de secol XX, sătenii din nordul Moldovei îşi salvau vitele de diverse boli folosind un complex de leacuri, metode şi descântece.

Zece superstiţii „sfinte“ legate de moarte la începutul anilor 1900. Cum înţelegeau românii „marea trecere dincolo“

Multe din superstiţiile românilor care circulau în urmă cu 100 de ani sunt legate de frica de moarte şi de comportamentul în faţa morţii.