În urmă cu 378 de ani, pe 4 ianuarie 1643, se năştea una dintre cele mai luminate minţi ale omenirii: savantul britanic Isaac Newton. A descoperit gravitaţia, a revoluţionat optica, dar a fost şi o persoană introvertită, cu multe secrete şi ciudăţenii.
Incidentul s-a petrecut în satul Gugeşti, comuna Boţeşti, localitate aflată la circa 30 de kilometri de municipiul Vaslui. Cinci dintre agresori au fost reţinuţi şi apoi puşi sub control judiciar.
În contextul epidemiei de coronavirus, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, îndeamnă credincioşii la apropiere sufletească de Dumnezeu şi de aproapele, la alungarea fricii şi la respectarea măsurilor decise de autorităţi.
Ca să scape de griji şi necazuri, credincioşii sunt sfătuiţi să citească rugăciuni. Mai ales în post, oamenii sunt îndemnaţi de preoţi să-i ceară iertare lui Dumnezeu pentru păcatele lor, să meargă des la biserică, să se roage şi să se împace cu persoanele certate.
Dacă o persoană moare fără lumânare, cum a fost şi cazul Cristinei Ţopescu, prezentatoarea TV decedând în somn, acest lucru nu este considerat un păcat, spunea părintele Cleopa, unul dintre cei mai iubiţi duhovnici ai României. Nu-i o primejdie dacă ai murit fără lumânare, este primejdie dacă ai murit nespovedit, neîmpărtăşit, obişnuia să precizeze preotul.
Biserica Ortodoxă cinsteşte în fiecare an, pe 29 august, prin zi de post, Tăierea Capului Sfântului Ioan Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului. Conform credinţelor populare, în această zi nu se bea vin roşu şi nu se mănâncă varză.
Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului se numeşte Săptămâna Luminată. De această perioadă sunt legate o serie de credinţe populare. Se spune că acum Raiul este deschis pentru toţi cei care trec în lumea drepţilor, indiferent de păcatele pe care le-au săvârşit.
În fiecare an, pe 8 noiembrie, creştinii ortodocşi îi sărbătoresc pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre Rai. În tradiţia populară se spune că această zi reprezintă hotarul dintre toamnă şi iarnă.
Matematician, fizician şi astronom, Isaac Newton este savantul aflat la originea teoriilor ştiinţifice care aveau să revoluţioneze ştiinţa, în domeniul opticii, matematicii şi în special al mecanicii. Pe când era student, Newton era atent la felul în care se comporta, dovadă în acest sens fiind şi o listă de păcate pe care şi-a notat-o într-un caiet.
În fiecare an, pe 29 august, Biserica Ortodoxă îşi aminteşte de Tăierea Capului Sfântului Ioan Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, zi de post. Conform credinţelor populare, în această zi nu se bea vin roşu şi nu se mănâncă varză.
În 20 de ani de preoţie, părintele Mihai Andrei Aldea a spovedit mii de oameni. În ultimele zile pe care le mai au de trăit, cei mai mulţi îşi dau seama că şi-au irosit viaţa şi ajung să sfârşească în lacrimi.
Spovedania sau mărturisirea păcatelor este una dintre cele şapte Taine ale Bisericii. Ea presupune părere de rău pentru păcatele pe care le-ai făcut şi dorinţa de îndreptare. Desigur, spovedania se face în faţa preotului, care la final de dezleagă de păcate şi îţi dă un canon.
Referendumul pentru familia tradiţională pare să fie cel mai puternic factor de unificare al partidelor politice din România. Cel puţin asta rezultă din dezbaterea ce a avut loc, joi, la Palatul Parlamentului. Evenimentul a fost organizat de Coaliţia pentru Familie.
La Moşii de iarnă sau Sâmbătă piftiilor, sărbătoare celebrată de creştinii ortodocşi pe 10 februarie, tradiţia populară spune că nu e bine să lucrezi pentru că rişti să înnebuneşti sau să tremuri. Pomenirea morţilor se face în fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi. Această zi mai este cunoscută şi sub denumirea populară de Moşii de iarnă.
Pentru Mihai Cucerzan, sociolog şi profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, monarhia reprezintă în continuare o alternativă viabilă la actualul sistem politic. Universitarul consideră că Regele Mihai e mai apreciat în străinătate decât în ţara sa, dar că încrederea românilor în Casa Regală e în continuă creştere.
În calendarul popular, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, prăznuiţi în fiecare an pe 8 noiembrie, sunt percepuţi ca nişte fiinţe divine, întotdeauna prezente în viaţa oamenilor, veghind din ceruri şi, mai ales, de pe pământ, asupra muritorilor, arzându-le păcatele mărunte şi având grijă ca sufletele lor să fie curăţate de greşeală cu prilejul posturilor şi rugându-se la Dumnezeu pentru ei.
Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului se numeşte Săptămâna Luminată. De această perioadă sunt legate o serie de credinţe populare. Se spune că acum Raiul este deschis pentru toţi cei care trec în lumea drepţilor, indiferent de păcatele pe care le-au săvârşit.
Agheasma pe care preoţii o împart credincioşilor înseamnă în limba greacă „apă sfinţită”. Ca element fundamental al Creaţiei, apa se foloseşte la spălarea fizică, dar este asociată şi lucrării de curăţire spirituală, de îndepărtare a urmelor păcatului, spun preoţii.
Tradiţia populară spune că în Postul Mare nu se fac nunţi, însă preoţii merg şi sfinţesc toate casele pentru ca oamenii să fie feriţi de rele. Tot în această perioadă, ca să se cureţe de păcate, oamenii nu mănâncă „de dulce“.
Arsenie Papacioc, unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei şi care a lăsat credincioşilor sfaturi pline de înţelepciune le-a vorbit credincioşilor despre moarte. Duhovnicul îi învăţa pe oameni cum să trăiască alături de Dumnezeu pentru a putea trece mai uşor în lumea drepţilor şi cum fiecare dă socoteală în ultima clipă de toate faptele pe care le-a săvârşit.
În fiecare an, Biserica Ortodoxă face mari trei pomeniri pentru sufletele celor trecuţi în nefiinţă: moşii de vară, de toamnă şi de iarnă. La biserică se citeşte sfânta liturghie şi slujba parastasului şi sunt pomeniţi adormiţii, după care oamenii merg acasă şi la morminte şi împart bucate pentru sufletul răposaţilor.
Un bătran de 73 de ani a furat banii din cutia milei. Biserica avea camere video şi l-au dat pe toate posturile, că să se înţeleagă bine raportul de forţe. Reporteriţa face ce ştiu reporteritele să facă, se duce la preot şi-l întreabă ce părere are. Preotul opinează că dacă ar fi după el, nu l-ar băga la zdup, însă că ar trebui să i se tăie degetele.
Anul 2012 a fost unul al speranţelor pentru români. Milioane de oameni au mers la vot cu credinţa că vor alege cei mai buni şefi de judeţ. A fost, încă o dată, un an al credinţei în politicienii locali, care promiteau salvarea României de la sărăcie, din ghearele corupţilor.
„Dacă aveţi încredere că Domnul este un doctor care nu foloseşte medicamentele în zadar, când veţi evita greşelile nu numai în fapte, ci şi în gânduri şi sentimente, atunci şi necazurile vor înceta”. Toate durerile oamenilor sunt consecinţa greşelilor pe care le săvârşesc. Păcatele comise nu rămân nepedepsite. Aşa obişnuia să le vorbească oamenilor, părintele Arsenie Boca, unul dintre cei mai iubiţi duhovnici ai Româiei.
Ca să aibă conştiinţa împăcată şi să cinstească aşa cum se cuvine memoria mamei sale, Oana Zăvoranu trebuie să ţină cont de câteva recomandări pe care le face Biserica. Rânduielile creştineşti care se fac după înhumare au rostul de a spăla păcatele celui decedat, dar şi de a-i uşura drumul către veşnicie.
Izvorul Tămăduirii sau Vinerea Luminată este prima sărbătoare după Paşte, aceasta fiind închinată Maicii Domnului.
Agheasma pe care preoţii o împart credincioşilor înseamnă în limba greacă „apă sfinţită”. Ca element fundamental al Creaţiei, apa se foloseste la spălarea fizică, dar este asociată şi lucrării de curăţire spirituală, de îndepărtare a urmelor păcatului, spun preoţii.
Trebuie să ne fie frică de Dumnezeu? Este religia constrută în aşa fel încât să ne temem de pedeapsa divină şi să facem totul pentru a o evita? Sunt doar câteva întrebări la care încercăm să găsim un răspuns, dar să vedem şi care sunt soluţiile pentru ca un creştin să evite iertarea păcatelor.
Se spune că ”păcatele capitale” se numesc aşa deoarece ele sunt izvorul fărădelegilor săvârşite de om. Biserica Orotodoxă consideră că menirea oamenilor este aceea de a reveni la starea de nevinovăţie şi de fericire pe care au primit-o în Paradis.
Cel mai lung şi aspru post al Ortodoxiei, Postul Paştelui, care durează 40 de zile (la care se adăugă încă 7 din Săptămâna Patimilor), este un exerciţiu de voinţă, o perioadă în care credincioşii sunt îndrumaţi să se curăţe de păcate şi să obţină desăvârşirea.
„Bombele” din Parlament, la început de mandat
NATO şi Rusia se joacă de-a „hoţii şi vardiştii“ la Marea Neagră. România, în prima linie de apărare
Cât şi de ce să ne temem de tulpina-mutant din Marea Britanie
Descoperirile unicat care vorbesc despre începuturile omului pe teritoriul României. Povestea cimitirului giganţilor de pe malul Prutului
Cum se sapă între ei
partenerii de guvernare. Ultimul caz: Memorandumul PNRR
Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Cât de cald se face, când lovesc ninsorile
Vlad Voiculescu începe epurările la Ministerul Sănătăţii. Cine sunt primele persoane vizate
Cum ratează profesorii vaccinarea în prima fază
Ciolaniada liberală:
Guvernul Cîţu porneşte morişca nepotismului de stat
Oficial. Cât vei plăti factura la energia electrică dacă nu închei un contract pe piaţa liberă