În portul Galaţi se află cea mai veche navă cu zbaturi din lume care încă mai funcţionează. Vasul de pasageri a avut oaspeţi de seamă pe regele Ferdinand, regina Maria, generalul Averescu, iar în 1959 pe liderii comunişti Nikita Hruşciov şi Gheorghe Gheorghiu Dej
După mai bine de patru decenii de la moarte, patriarhul Justinian Marina rămâne controversat. Supranumit „Patriarhul Roşu“, a fost acuzat că a colaborat cu comuniştii, fiind un apropiat al lui Gheorghiu-Dej, şi că a acceptat desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice. Este, însă, apreciat pentru că a ajutat monahii prigoniţi şi pentru menţinerea relaţiilor cu instituţiile religioase de peste hotare.
Iosif Stalin a inspirat teroare pentru milioane de oameni, iar de astfel de sentimente nu au fost străini nici liderii României din primii ani de comunism, arată mărturiile din acele vremuri.
Singurul lui mariaj, cu Maria Stere Alexe, fiica proprietarului unei fabrici de apă gazoasă din portul Galaţi, s-a încheiat în condiţii bizare, după doar cinci ani, iar de atunci liderul comunist a rămas celibatar convins.
În anul 1965, nava-şcoală „Mircea“ era o epavă: doar ce fusese înapoiată României de sovietici, care o confiscaseră după război, alături de alte nave de război.
În timpul ocupaţiei sovietice, după ce navele noastre fuseseră confiscate de către ruşi, generalii şi ofiţerii de carieră fuseseră daţi afară, Gheorghiu-Dej îi cerea ajutor lui Stalin pentru a crea o „armată de tip nou“.
Imobilul a aparţinut unor negustori din perioada interbelică şi este gata să se prăbuşească. Casa a scăpat ca prin minune demolărilor comandate de Ceauşescu.
Trenul Regal are o istorie de peste nouă decenii, în acesta fiind plimbaţi doi regi ai României, dar şi lideri comunişti ca Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu.
Anul acesta se împlinesc 70 de ani de când regimul monarhic a fost abolit şi a fost înlocuit, abuziv, cu cel comunist. România devenea republică şi odată cu acest moment îi dispăreau elitele, tradiţia, liniştea. „Venise vremea oamenilor fără personalitate“, spunea regele Mihai I. Să privim în trecut, aşadar, spre momentul zero al schimbării, şi să înţelegem.
În 1964, Carl Mydans, fotograful revistei americane „LIFE“, a venit într-o vizită în România – pe atunci Republica Populară Română –, cu un an înainte de moartea liderului comunist al ţării din acea vreme, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Seria sa de fotografii controlate de sistem suprind perfect modul în care aparatul de propagandă lucra pentru a fabrica, şi peste hotare, o imagine idilică a vieţii sub Partidul Comunist Român.
Până în anii `60, comuniştii au reuşit să-i lase fără pământ pe ţăranii români. Cei care au avut cel mai mult de suferit au fost marii proprietari agricoli şi cei care aveau ferme modernizate. Revoltele au fost reprimate cu sălbăticie.
A scăpat din teribilul Gulag sovietic şi din ghearele lui Stalin, a ieşit în cârje din cele ale lui Gheorghiu-Dej şi a fost torturat şi ucis de securiştii lui Ceauşescu. Aceasta este povestea argeşeanului-erou Aurel State, născut în 1921 în comuna Godeni.
Doi profesori universitari, doi ziarişti, un inginer aviator şi un locotenent-colonel de miliţie civilă au jefuit în 1959 Banca Naţională. Jaful a rămas în istorie drept „Afacerea Ioanid“ sau „Cel mai mare jaf comunist“. La cinci decenii, asupra Afacerii Ioanid încă planează misterul.
Lider al greviştilor de la Atelierele CFR Griviţa, condamnat la muncă silnică pe viaţă, evadat din închisoare, luptător în războiul civil din Spania, spion pentru poliţia politică sovietică NKVD şi ministru în Guvernul Chivu Stoica. Aşa s-ar putea rezuma viaţa de roman a argeşeanului Constantin Doncea.
Nu doar elita intelectualităţii româneşti a avut de suferit pe şantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră, ci şi oamenii liberi, mulţi aduşi cu forţa să lucreze pe şantier. Dacă opozanţii regimului comunist au murit din cauza condiţiilor inumane şi a bătăilor, oamenii liberi erau executaţi după procese simulate.
Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu au fost închişi în lagărul de la Târgu-Jiu, care a fost iniţial loc de refugiu pentru polonezii nevoiţi să plece din ţara lor din cauza evenimentelor din cel de-al Doilea Război Mondial.
În perioada comunistă, în mediile partidului comunist circulau o serie de zvonuri şi bârfe. Unele dintre acestea se refereau la o posibilă relaţie homosexuală între Nicolae Ceauşescu şi Gheorghe Gheorghiu Dej sau la faptul că Florin Piersic l-ar fi bătut pe Nicu Ceauşescu.
Maria Stere Alexe, soţia lui Gheorghiu-Dej, era fiica proprietarului unei fabrici de apă gazoasă din portul Galaţi. Mariajul a fost o combinaţie periculoasă de amor şi materialism. S-a ajuns la divorţ după doar cinci ani. Începutul carierei politice a lui Dej coincide, straniu, cu divorţul de Maria.
O carte apărută la Bucureşti în anul 1964, având titul „Karl Marx – însemnări despre români“, avea să tensioneze la maxim relaţiile dintre administraţia comunistă din România şi cea de la Moscova. Textele scrise de filosoful şi istoricul german, care exprimau poziţia antisovietică a comuniştilor români, au fost folosite pentru a justifica ”divorţul” regimului lui Gheorghe Gheorghiu Dej faţă de Uniunea Sovietică.
Cine sunt cei care au condus România în perioada 1945-1965? Ce înseamnă teoria iudeo-bolşevismului? Se poate vorbi de o pregătire precară a cadrelor din Partidul Comunist Român (PCR)? Cât de important era rolul Uniunii Sovietice pentru formaţiunea comunistă română? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care răspund, la Adevărul Live, jurnaliştii Laurenţiu Ungureanu şi Radu Eremia.
În vara lui1944, în Partidul Comunist din România erau până într-o mie de oameni, fapt care mai târziu avea să-l determine pe poetul avangardist Stefan Roll să afirme cu umor, dar şi cu amărăciunea generată de spiritul omniprezent al oportunismului de pe la noi: „puţini am fost, mulţi am rămas!”
Biografiile nomenclaturii de vârf a începutului de comunism românesc păstrează încă multe, multe mistere. Jurnaliştii Laurenţiu Ungureanu şi Radu Eremia au vorbit, la Adevărul Live, despre activiştii de partid din cea mai sângeroasă perioadă a comunismului românesc. Aceştia sunt „Apostolii lui Stalin“ în România.
A fost moşier, fin intelectual şi apropiat al ţăranilor. A fost „tovarăşul de drum“ preferat al comuniştilor români şi al lui Stalin. A girat, din postul de prim-ministru al României, instaurarea regimului comunist şi politicile represive. Petru Groza a fost ultimul burghez.
Constantin Pârvulescu, cel mai longeviv comunist român, e considerat unul dintre cei mai importanţi oameni ai regimului susţinut de sovietici. A fost şeful cadrelor, omul care ştia cine trebuie promovat, dar mai ales cine trebuie dat deoparte, aruncat afară din partid sau chiar trimis la canal. Un fel de şef în departamentul de resurse umane al Partidului.
Coleric, oportunist, venit de la periferia societăţii şi a educaţiei, Vasile Luca a fost unul dintre cei mai energici şi mai puternici oameni politici din România. A sfârşit la fel de violent precum a trăit: în închisoare, părăsit de cei pe care-i slujise.
EPISODUL 1. La 70 de ani de la 23 august 1944, vă prezentăm biografiile tumultuoase ale celor care au impus cel mai dur regim politic din istoria românilor. Cine au fost, de unde au venit şi ce-au vrut aceşti oameni care au vopsit România în roşu-moscovit?
Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul dictator comunist român, a murit demult, acum aproape 49 de ani, în patul său, în urma unui cancer galopant.
Părintele Serghei Oancea s-a născut la 27 iunie 1926, în comuna Crucea, jud Constanţa. A fost arestat în 1949 şi a făcut 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru că a luat atitudine contra regimului. A trecut prin lagărele de muncă de la Poarta-Albă, Peninsulă (Valea Neagră) şi Galeşul. La cei 87 de ani, mi-a povestit cu greu cum a fost viaţa lui de „deţinut la Canal”, pentru că, spune el, nu a suferit nimic pe lângă ce a suferit Mântuitorul.
„Spectrele lui Dej”, lucrare colectivă coordonată de istoricii Ştefan Bosomitu şi Mihai Burcea, subintitulată Incursiuni în biografia şi regimul unui dictator, ieşită de sub tipar în 2012 la editura ieşeană Polirom, sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, mi se pare a face parte, în primul rând, din categoria cărţilor aşteptate, necesare şi utile.
Avea dreptate Adrian Cioroianu, atunci când într-o carte a sa apărută în limba franceză la Editura Curtea veche din Bucureşti (Ce Ceauşescu qui hante les Roumains, 2004) îşi vedea concetăţenii bântuiţi de fantoma Dictatorului executat la 25 decembrie 1989.
Cum s-au „pierdut” peste 100 de tone de aur în „Epoca de aur” şi cât mai voia să cumpere Ceauşescu
Păcatele Înalt Prea Misoginului Teodosie, un
arhiepiscop cu convingeri de Evul Mediu
Cât costă să omori ilegal un urs în România: cazul vânătorului care a confundat ursul cu mistreţul
Pe principiul „oricum vom muri“, 85% dintre vârstnici refuză să se vaccineze
Schisma vaccinului: ÎPS Teodosie a intrat în conflict cu ierarhii BOR
Sporurile la
salarii îi trădează: magistraţii trăiesc pe altă planetă
Cea mai bună rată de vaccinare este în Bucureşti - 31%. De care alte oraşe este urmată Capitala şi câţi români mai sunt pe listele de aşteptare
Trei răniţi după un accident stupid la Roman. O şoferiţă în vârstă de 60 ani a încurcat pedalele la ieşirea din parcare şi a intrat în pietoni VIDEO
ALERTĂ METEO Ploi şi intensificări ale vântului în noaptea de Înviere, în Bucureşti şi în restul ţării
Prognoza meteo: Vine vara de Paşte. Un val de aer african loveşte România, cât de cald se face