Cea mai cunoscută cetate dacică din Munţii Metaliferi a fost folosită în Antichitate pentru apărarea vechilor exploatări miniere din ţinutul bogat în aur şi argint.
Deşi se află în imediata vecinătate a oraşelor din Valea Jiului, Cetatea dacică Băniţa rămâne inaccesibilă în timpul iernii.
Un deal din vecinătatea Castelului Corvinilor păstrează vestigii din cele mai vechi timpuri. Aici a existat o cetate dacică puternică.
O serie de discuri antice de fier bogat ornamentate, cunoscute şi ca „scuturi de paradă” reprezintă cele mai faimoase descoperiri din cetatea dacică Piatra Roşie din judeţul Hunedoara.
Descoperire importantă în cetatea dacică Piatra Roşie: o construcţie misterioasă a fost scoasă la iveală după două milenii.
Arheologii au revenit, după 17 ani, la Cetatea dacică Luncani – Piatra Roşie din Munţii Orăştiei, pentru a continua cercetările.
Cetatea dacică Costeşti din Munţii Orăştiei îşi deschide porţile pentru turiştii şi pasionaţii de arheologie, care îşi doresc să afle mai multe informaţii de la specialişti despre situl UNESCO.
O cetate dacică aflată în vecinătatea Sarmizegetusei Regia a devenit un loc de întâlnire al amatorilor de ritualuri dintre cele mai neobişnuite.
Lucrările de punere în siguranţă a unuia dintre cele două „palate” ale Cetăţii dacice Costeşti au fost finalizate.
Cetatea dacică Blidaru, sit UNESCO, a fost vandalizată ireversibil, cel mai probabil de către amatorii de ritualuri mistice.
Cetatea dacică Blidaru ar fi fost apărată de circa 20 de turnuri, susţin arheologii, care o consideră unul dintre cele mai neînţelese locuri antice din România.
Peste 60.000 de oameni au vizitat Sarmizegetusa Regia de la începutul anului. Mulţi dintre oaspeţii cetăţii dacice preferă să se plimbe desculţi printre vestigiile sale.
Mai puţin cunoscută decât aşezările dacice din Munţii Orăştiei incluse în patrimoniul UNESCO, Cetatea dacică Ardeu rămâne un loc misterios care oferă o mulţime de surprize arheologilor şi oaspeţilor săi.
Cetatea dacică Blidaru se numără printre monumentele antice bine conservate din judeţul Hunedoara, însă multe dintre blocurile de piatră din care a fost construită au început să se dezintegreze.
Deşi se află pe lista exclusivistă a monumentelor din patrimoniul mondial - UNESCO, cetatea dacică de la Băniţa a rămas un loc inaccesibil, într-o situaţie pe care specialiştii o deplâng.
Palatele cetăţii dacice de la Costeşti intră în şantier. Vor avea loc lucrări de conservare şi protejare a vestigiilor antice.
Cetatea dacică Piatra Roşie a rămas un loc misterios, puţin explorat de oamenii de ştiinţă, dar fermecător prin vestigiile şi împrejurimile sale.
Au început primele demersuri la faţa locului pentru stabilirea situaţiei juridice a cetăţii dacice Piatra Roşie, sit UNESCO din Munţii Orăştiei.
Cetatea dacică de la Costeşti se numără printre atracţiile turistice importante din vestul ţării, însă vestigiile sale au fost lăsate să se degradeze. Turiştii care au vizitat-o duminică au avut parte de o experienţă tristă.
Timp de o lună, accesul turiştilor în Sarmizegetusa Regia şi pe traseele montane din zona cetăţii dacice este interzis. Au loc lucrări de refacere a marelui sanctuar circular, iar autorităţile au oprit chiar şi publicarea fotografiilor din situl istoric.
Ultimii trei kilometri ai drumului spre cetatea dacică Piatra Roşie vor fi modernizaţi pe fonduri guvernamentale, alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL II) în perioada 2017-2020.
Unul dintre cele mai faimoase tezaure dacice recuperate în ultimii ani de autorităţile române, după ce a fost vândut pe piaţa neagră a antichităţilor, a fost colier de aur cu pandantive şi perechea de cercei din aur, furate din cetatea de la Căpâlna. Timp de aproape un deceniu, bijuteria antică a fost plimbată din mână în mână de traficanţii de artefacte.
Zeci de oameni au ajuns în aceste zile la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, pentru a se bucura, spun ei, de solstiţiul de iarnă. Unii dintre turiştii care au urcat la Sarmizegetusa au relatat de ce locul este atât de important pentru ei, în această perioadă. Totodată, vizitatorii susţin că a fost prima dată în ultimii ani când, în preajma solstiţiului, cetatea nu a fost acoperită de omăt.
Aşezarea de la Feţele Albe este considerată unul dintre cele mai misterioase locuri din Munţii Orăştiei, tărâmul vechilor cetăţi dacice. Oamenii povestesc despre ielele care ar fi trăit în templele de la Feţele Albe şi despre pădurea bântuită care înconjoară şi ascunde ruinele. În fiecare vară, în preajma sărbătorii de Sânziene (24 iunie), la monumentele de la Feţele Albe sunt organizate excursii sau meditaţii.
Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanţa fiindu-i astfel recunoscută pe plan mondial.
Veche de două milenii, cetatea dacică Piatra Roşie din Munţii Şureanu se dezvăluie călătorilor ca un loc misterios, aproape inaccesibil. Ruinele aşezării înfiinţată pe o stâncă, deasupra văilor Luncanilor şi Streiului, sunt ascunse sub covorul de vegetaţie şi de pământ, iar peste zidurile ei şi peste rămăşiţele drumului pavat antic al cetăţii au crescut fagi.
De la 1 martie, Sarmizegetusa Regia reintră în circuitul turistic. Autorităţile judeţene promit că ultimii kilometri ai drumului de acces spre situl UNESCO vor fi curăţaţi de zăpadă, astfel încât turiştii să poată urca cu autoturismele pe el.
Cetatea de la Stânceşti judeţul Botoşani, veche de peste 2500 de ani, stârneşte şi astăzi interesul oamenilor de ştiinţă dar şi a vânătorilor de comori. Pe lângă poveştile cu fantome şi vaiete ale localnicilor în uriaşa aşezare a fost descoperită şi o misterioasă comoară din aur, ascunsă sub un bordei dacic. De aproape 40 de ani, specialiştii încearcă să descifreze simbolistica pieselor dinaur masiv.
Sarmizegetusa Regia mai poate fi vizitată în acest an doar până la 1 decembrie, apoi accesul turiştilor va putea fi posibil doar în grupuri şi cu aprobarea prealabilă a Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice. Ultimele zile în care cetatea dacică este deschisă oferă vizitatorilor un peisaj feeric.
Proiectul tehnic al investiţiei de modernizare a drumului spre Sarmizegetusa Regia, estimată la peste 41 de milioane de lei, a fost aprobat în şedinţa de astăzi a CJ Hunedoara, iar în următoarele zile va fi depus la Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Vest. Autorităţile judeţene speră să obţină fonduri europene pentru modernizarea drumului pe care turiştii ajung în fosta capitală a Daciei.
Morţi şi răniţi în urma unui atac cu rachete asupra unui centru comercial din estul Ucrainei. „Numărul victimelor, imposibil de imaginat” VIDEO
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat
De ce vrea Ucraina mai multe lansatoare moderne de rachete: Într-o astfel de situaţie, prima linie a ruşilor s-ar «sufoca» VIDEO
Urgenţă strategică: scoaterea din criză a industriei româneşti de armament