Cetatea dacică Blidaru ar fi fost apărată de circa 20 de turnuri, susţin arheologii, care o consideră unul dintre cele mai neînţelese locuri antice din România.
Peste 60.000 de oameni au vizitat Sarmizegetusa Regia de la începutul anului. Mulţi dintre oaspeţii cetăţii dacice preferă să se plimbe desculţi printre vestigiile sale.
Mai puţin cunoscută decât aşezările dacice din Munţii Orăştiei incluse în patrimoniul UNESCO, Cetatea dacică Ardeu rămâne un loc misterios care oferă o mulţime de surprize arheologilor şi oaspeţilor săi.
Cetatea dacică Blidaru se numără printre monumentele antice bine conservate din judeţul Hunedoara, însă multe dintre blocurile de piatră din care a fost construită au început să se dezintegreze.
Deşi se află pe lista exclusivistă a monumentelor din patrimoniul mondial - UNESCO, cetatea dacică de la Băniţa a rămas un loc inaccesibil, într-o situaţie pe care specialiştii o deplâng.
Palatele cetăţii dacice de la Costeşti intră în şantier. Vor avea loc lucrări de conservare şi protejare a vestigiilor antice.
Cetatea dacică Piatra Roşie a rămas un loc misterios, puţin explorat de oamenii de ştiinţă, dar fermecător prin vestigiile şi împrejurimile sale.
Au început primele demersuri la faţa locului pentru stabilirea situaţiei juridice a cetăţii dacice Piatra Roşie, sit UNESCO din Munţii Orăştiei.
Cetatea dacică de la Costeşti se numără printre atracţiile turistice importante din vestul ţării, însă vestigiile sale au fost lăsate să se degradeze. Turiştii care au vizitat-o duminică au avut parte de o experienţă tristă.
Timp de o lună, accesul turiştilor în Sarmizegetusa Regia şi pe traseele montane din zona cetăţii dacice este interzis. Au loc lucrări de refacere a marelui sanctuar circular, iar autorităţile au oprit chiar şi publicarea fotografiilor din situl istoric.
Ultimii trei kilometri ai drumului spre cetatea dacică Piatra Roşie vor fi modernizaţi pe fonduri guvernamentale, alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL II) în perioada 2017-2020.
Unul dintre cele mai faimoase tezaure dacice recuperate în ultimii ani de autorităţile române, după ce a fost vândut pe piaţa neagră a antichităţilor, a fost colier de aur cu pandantive şi perechea de cercei din aur, furate din cetatea de la Căpâlna. Timp de aproape un deceniu, bijuteria antică a fost plimbată din mână în mână de traficanţii de artefacte.
Zeci de oameni au ajuns în aceste zile la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, pentru a se bucura, spun ei, de solstiţiul de iarnă. Unii dintre turiştii care au urcat la Sarmizegetusa au relatat de ce locul este atât de important pentru ei, în această perioadă. Totodată, vizitatorii susţin că a fost prima dată în ultimii ani când, în preajma solstiţiului, cetatea nu a fost acoperită de omăt.
Aşezarea de la Feţele Albe este considerată unul dintre cele mai misterioase locuri din Munţii Orăştiei, tărâmul vechilor cetăţi dacice. Oamenii povestesc despre ielele care ar fi trăit în templele de la Feţele Albe şi despre pădurea bântuită care înconjoară şi ascunde ruinele. În fiecare vară, în preajma sărbătorii de Sânziene (24 iunie), la monumentele de la Feţele Albe sunt organizate excursii sau meditaţii.
Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanţa fiindu-i astfel recunoscută pe plan mondial.
Veche de două milenii, cetatea dacică Piatra Roşie din Munţii Şureanu se dezvăluie călătorilor ca un loc misterios, aproape inaccesibil. Ruinele aşezării înfiinţată pe o stâncă, deasupra văilor Luncanilor şi Streiului, sunt ascunse sub covorul de vegetaţie şi de pământ, iar peste zidurile ei şi peste rămăşiţele drumului pavat antic al cetăţii au crescut fagi.
De la 1 martie, Sarmizegetusa Regia reintră în circuitul turistic. Autorităţile judeţene promit că ultimii kilometri ai drumului de acces spre situl UNESCO vor fi curăţaţi de zăpadă, astfel încât turiştii să poată urca cu autoturismele pe el.
Cetatea de la Stânceşti judeţul Botoşani, veche de peste 2500 de ani, stârneşte şi astăzi interesul oamenilor de ştiinţă dar şi a vânătorilor de comori. Pe lângă poveştile cu fantome şi vaiete ale localnicilor în uriaşa aşezare a fost descoperită şi o misterioasă comoară din aur, ascunsă sub un bordei dacic. De aproape 40 de ani, specialiştii încearcă să descifreze simbolistica pieselor dinaur masiv.
Sarmizegetusa Regia mai poate fi vizitată în acest an doar până la 1 decembrie, apoi accesul turiştilor va putea fi posibil doar în grupuri şi cu aprobarea prealabilă a Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice. Ultimele zile în care cetatea dacică este deschisă oferă vizitatorilor un peisaj feeric.
Proiectul tehnic al investiţiei de modernizare a drumului spre Sarmizegetusa Regia, estimată la peste 41 de milioane de lei, a fost aprobat în şedinţa de astăzi a CJ Hunedoara, iar în următoarele zile va fi depus la Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Vest. Autorităţile judeţene speră să obţină fonduri europene pentru modernizarea drumului pe care turiştii ajung în fosta capitală a Daciei.
Muzeul din Deva lansează o invitaţie pentru turiştii interesaţi de arheologie şi de istoria monumentelor antice din judeţ: cetatea dacică de la Ardeu îşi va deschide porţile, miercuri, 27 august.
Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei devin locuri de pelerinaj în perioada Sânzienilor. Aici, „cerurile se deschid”, spun cei care se îndreaptă spre monumentele UNESCO pentru a medita în incintele sacre, însă în cetatea Sarmizegetusa Regia, considerată un centru energetic, practicile religioase şi mistice au fost interzise.
Cel puţin 20 de unelte antice au fost descoperite, întâmplător, în zona cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia, sit aflat în patrimoniul UNESCO. Un angajat al firmei de pază a făcut descoperirea, susţin reprezentanţii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
În cele şase luni de când a fost instituită taxa de vizitare a monumentului istoric, Sarmizegetusa Regia a adus venituri de peste 100.000 de lei la bugetul Consiliului Judeţean Hunedoara, în administrarea căreia a intrat la începutul acestui an.
Prognoza meteo: Cât de cald se anunţă. Ce fenomene de iarnă lovesc în weekend
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă
Şofer român din Londra, înjunghiat în propria maşină. Momentul, surprins de camerele de supraveghere VIDEO
Cum ajung urşii României în farfuriile străinilor bogaţi. Traficul de animale, încurajat de obiceiurile culinare