Religia românilor din Ungaria trianonică - factor de asimilare sau de protecţie identitară?

0
0
Blog
Foto: Slujba religioasă în Catedrala Sf. Nicolae din Giula.

Continu─âm ast─âzi analizele dedicate minorit─â┼úii rom├óne┼čti din Ungaria, aproape uitat─â ┼či pe cale de dispari┼úie. Profesorul universitar Gabriel Moisa, colaboratorul nostru de la Universitatea din Oradea, ne relev─â ┼či alte fa┼úete, pu┼úin cunoscute, despre rom├ónii de acolo.

Analiz─â realizat─â de Gabriel Moisa*

├Än articolul de ast─âzi, ne descrie inclusiv modul ├«n care religia poate servi ├«n Ungaria la prezervarea identit─â┼úii etnice sau... dimpotriv─â. Analizele anterioare dedicate pericolului dispari┼úiei rom├ónilor din Ungaria se pot citi aici, aici ┼či aici. Despre manipul─ârile statisticilor privind minorit─â┼úile operate de autorit─â┼úile de la Budapesta se poate citi aici ┼či aici (LARICS).

Sub aspect religios, se poate spune c─â ├«n s├ónul comunit─â┼úii rom├óne┼čti din Ungaria domin─â confesiunile ortodox─â ┼či greco-catolic─â. Desigur c─â cei mai mul┼úi au fost ┼či sunt cei de religie ortodox─â. ├Än spa┼úiul geografic despre care discut─âm, estul Ungariei de dup─â 1920, elementul ortodox a fost legat ├«n cea mai mare m─âsur─â de prezen┼úa rom├ónilor. ├Äntr-o lucrare bine documentat─â, sus┼úinut─â ini┼úial ca tez─â de doctorat (1973) ├«n cadrul Institutului Teologic de Grad Universitar din Bucure┼čti, intitulat─â Din istoria comunit─â┼úilor biserice┼čti ortodoxe rom├óne din Ungaria, Teodor Misaro┼č (1921-1983), realizeaz─â o extrem de am─ânun┼úit─â istorie a comunit─â┼úilor ortodoxe din aceast─â ┼úar─â. Preot, protopop al tractului Micherechi, iar din 1976 p├ón─â la moarte vicar episcopal al Vicariatului Ortodox Rom├ón din Ungaria, Teodor Misaro┼č era un foarte bun cunosc─âtor al realit─â┼úilor istorice legate de comunitatea rom├óneasc─â ortodox─â din Ungaria. Prelu├ónd o serie de informa┼úii din bibliografia edit─â, autorul ├«┼či asum─â opinia unei bune p─âr┼úi a istoriografiei confesionale rom├óne┼čti potrivit c─âreia cre┼čtinismul r─âs─âritean a fost prezent ├«n aceast─â parte a Ungariei ├«nc─â de la jum─âtatea secolului al X-lea ┼či ├«nceputul secolului urm─âtor, ├«nainte de venirea ungurilor ├«n zon─â, consider├ónd c─â ace┼čtia din urm─â au intrat ├«n contact cu cre┼čtinismul prin intermediul popula┼úiei rom├óne┼čti g─âsite ├«n acest spa┼úiu la momentul desc─âlecatului. ├Än sprijinul afirma┼úiei sale, Teodor Misaro┼č aduce drept argument inclusiv o descoperire arheologic─â dat├ónd din secolele X-XI, const├ónd ├«ntr-o cruce bizantin─â emailat─â, descoperit─â ├«n albia Mure┼čului ┼či aflat─â la muzeul ora┼čului Giula. Cre┼čtinarea regelui ┼×tefan cel Sf├ónt ├«n ritul latin a avut consecin┼úe nefaste ├«n timp pentru comunit─â┼úile rom├óne ortodoxe, care s-au coagulat extrem de greu ├«n structuri ierarhice proprii. Prima organiza┼úie bisericeasc─â proprie despre care avem cuno┼čtin┼ú─â pe teritoriul populat de comunit─â┼úi rom├óne┼čti din estul Ungariei de ast─âzi este semnalat─â ├«n timpul ocupa┼úiei turce┼čti (1566-1695) c├ónd este pomenit un mitropolit pentru cet─â┼úile Lipova ┼či Giula. Sub obl─âduirea acestuia se g─âsea la 1651 comunitatea rom├óneasc─â din Giula.


Foto: Teodor Misaros - vicar episcopal.

Blog

De┼či toate localit─â┼úile cu popula┼úie rom├óneasc─â din Ungaria r─âs─âritean─â sunt pomenite ├«n documente ├«ncep├ónd cu secolele XII-XIII, asemeni localit─â┼úilor din jude┼úele Bihor, Arad, Satu Mare, pe m─âsura ├«naint─ârii ungurilor spre Transilvania, comunit─â┼úi active ortodoxe, cu preo┼úi ┼či structur─â bisericeasc─â, sunt consemnate dup─â redimensionarea Europei odat─â cu ├«ndep─ârtarea turcilor din zon─â de c─âtre Habsburgi, care au ordonat spa┼úiul din toate punctele de vedere, consemn├ónd documentar inclusiv religia c─âreia apar┼úineau locuitorii satelor. Astfel, comunit─â┼úi ortodoxe bine ├«nchegate sunt semnalate ├«n ordine cronologic─â urm─âtoarele: Giula (1651), Chitighaz (1716), Apateu (1748), S─âcal (1759), Cenadul Unguresc (1767), Peterd (1768), Micherechi (1773), Cr├óstor (1779), Darva┼č (1779), Vecherd (1779), B─âtania (1784), Bichi┼č (1788), Budapesta (1808), Bichi┼čciaba (1820), Ciorva┼č (1900), Otlaca-Pust─â (1913), Aletea (1934), Seghedin (1995), Leucu┼čhaz (1998). Toate bisericile ortodoxe erau construite ini┼úial din lemn, la fel ca ├«n ├«ntreaga Transilvanie. Prima biseric─â de piatr─â a fost ridicat─â la Giula, ├«n 1762. ├Än 1801 aceasta a fost mistuit─â de un incendiu, dar a fost ref─âcut─â din temelii ┼či inaugurat─â ├«n 1824. Au urmat cele din Peterd ┼či Cenadul Unguresc, aceasta din urm─â fiind o construc┼úie monumental─â ridicat─â ├«n 1808.

P├ón─â ├«n secolul al XIX-lea rom├ónii din estul Ungariei de ast─âzi, parte integrant─â a blocului confesional ortodox rom├ónesc din Transilvania, erau subordona┼úi ierarhiei biserice┼čti s├órbe┼čti din Karlovitz. ├Än 1814 sub conducerea lui Moise Nicoar─â din Giula s-a declan┼čat o mi┼čcare pentru un episcop rom├ón la Arad, soldat─â cu ├«nsc─âunarea la 1829 a lui Nestor Ioanovici ├«n func┼úia de episcop, sub umbrela c─âruia au ajuns ┼či giulanii. Episcopul de Arad era subordonat ├«ns─â aceleia┼či ierarhii din Karlovitz. Ulterior, ├«n cursul secolului al XIX-lea, reprezentan┼úii rom├ónilor din aceste p─âr┼úi, mai ales cei din Bichi┼č, au militat al─âturi de rom├ónii din Transilvania pentru constituirea unei ierarhii ortodoxe na┼úionale pentru rom├ónii din Ungaria. Acest lucru s-a ├«nt├ómplat ├«n 1864 c├ónd s-a constituit Mitropolia rom├óneasc─â ortodox─â a Transilvaniei, iar to┼úii rom├ónii apar┼úin├ónd acestei confesiuni au trecut sub jurisdic┼úia acesteia separ├óndu-se de cea s├órbeasc─â. Dup─â 1868, c├ónd a fost re├«nfiin┼úat─â Episcopia Aradului, parohiile rom├óne┼čti din p─âr┼úile Ungariei aveau urm─âtoarea subordonare: B─âtania, Cenadul Unguresc (Protopopiatul Arad), Bichi┼č, Chitighaz, Giula (Protopopiatul Chi┼čineu Cri┼č). Restul parohiilor ortodoxe apar┼úineau de Vicariatul Ortodox din Oradea: Apateu, Darva┼č, Jaca, Peterd, S─âcal, Vecherd (Protopopiatul Oradea), Cr├óstor, Micherechi (Protopopiatul Tinca).

Dup─â 1920 aceast─â structur─â organizatoric─â a suferit modific─âri substan┼úiale. Practic, cele 19 comunit─â┼úi ortodoxe rom├óne┼čti r─âmase pe teritoriul Ungariei trianonice au r─âmas f─âr─â nici o ierarhie bisericeasc─â. Mult mai grave consecin┼úe a avut faptul c─â dup─â trasarea noilor grani┼úe, majoritatea preo┼úilor ortodoc┼či ┼či-au p─âr─âsit parohiile plec├ónd ├«n Rom├ónia. Doar patru preo┼úi ortodoc┼či mai r─âm─âseser─â ├«n Ungaria: Ghenadie Bogoevici la Budapesta, Petru Biberia la Giula II, Vasile Bele┼č la Chitighaz ┼či Simion Cornea la B─âtania. Practic, cei patru preo┼úi ├«ndeplineau toate obliga┼úiile pastorale legate de momentele esen┼úiale: botez, cununii, ├«nmorm├ónt─âri, iar efortul era extrem de mare ├«ntruc├ót to┼úi aveau deja o anumit─â v├órst─â. F─âr─â preo┼úi, mul┼úi enoria┼či ortodoc┼či au trecut la alte culte religioase, mai ales la cele neoprotestante, care au g─âsit astfel aici teren fertil de manifestare. Lipsi┼úi de orice leg─âtur─â cu Episcopiile Ortodoxe din care f─âcuser─â parte, Consistoriul Ortodox din Oradea a desemnat, probabil din motive preventive ┼či de legalitate, pe Ghenadie Bogoevici drept conduc─âtorul duhovnicesc al acestor parohii, ├«ns─ârcinare ├«nt─ârit─â ┼či de Episcopia Aradului. Guvernul maghiar a creat la r├óndul s─âu un comisariat regal, ├«n frunte cu Iosif Siegescu, preot greco-catolic, care urma s─â reprezinte interesele rom├ónilor din Ungaria. Lucrurile nu au mers tocmai bine, iar colaborarea dintre Ghenadie Bogoevici ┼či Iosif Siegescu a fost extrem de defectuoas─â. ├Än ├«ntreaga perioad─â interbelic─â au avut loc mai multe ├«ncerc─âri, toate e┼čuate, de a crea o ierarhie bisericeasc─â proprie. ├Än consecin┼ú─â, pentru aproape trei decenii situa┼úia ortodoc┼čilor rom├óni din Ungaria a fost extrem de incert─â, mai ales ├«n anii celui de-al Doilea R─âzboi Mondial c├ónd s-au f─âcut eforturi de ├«nglobare a comunit─â┼úilor ortodoxe rom├óne din Ungaria ├«n cadrul unei fantomatice Biserici Ortodoxe Maghiare conduse de un emigrant rus, Mihai Popoff, biseric─â ├«nfiin┼úat─â printr-un decret de regentul Miklos Horthy, ├«n lipsa oric─ârui temei canonic.

Dup─â 1945 parohiile rom├óne┼čti au ie┼čit una dup─â alta din Biserica Ortodox─â Maghiar─â. Dup─â intense preg─âtiri, la 27 martie 1946, ├«n ora┼čul Giula, a avut loc Congresul Na┼úional-Bisericesc ├«n care ÔÇ×se constituie Eparhia Ortodox─â Rom├ón─â, azi Vicariatul Ortodox Rom├ón din Ungaria, cu sediul ├«n ora┼čul GiulaÔÇŁ, primul vicar fiind Petru M├óndru┼ú─âu. Vicariatul avea trei protopopiate: Giula, Micherechi ┼či Chitighaz. Pentru prima dat─â dup─â ruperea de blocul rom├ónesc, rom├ónii din Ungaria aveau ierarhie bisericeasc─â proprie. Aceasta apar┼úinea, prin intermediul Episcopiei Ortodoxe a Aradului, de Patriarhia de la Bucure┼čti. ├Än anul 1999, Vicariatul a fost la ridicat la rang de episcopie.


Foto: Sofronie Drincec - primul episcop ortodox al românilor din Ungaria.

Blog

Primul episcop a fost Sofronie Drincec, instalat la 20 februarie 1999 în catedrala Sf. Nicolae din Giula, în prezenţa patriarhului Teoctist. Acesta a păstorit în fruntea Episcopiei românilor din Ungaria până în 2007 când a fost ales Episcop al Episcopiei Ortodoxe din Oradea. În locul său a fost instalat episcop Siluan Manuilă, originar din părţile Aradului.

├Än ceea ce prive┼čte num─ârul rom├ónilor ortodoc┼či din Ungaria, acesta a variat de la o perioad─â la alta, urm├ónd ├«n general un trend descendent. P├ón─â la constituirea propriilor structuri religioase, acest num─âr este mai greu de stabilit deoarece ei erau recenza┼úi de multe ori al─âturi de cei s├órbi ├«mpreun─â cu care aveau parohii comune: B─âtania, Budapesta, Cenadul Unguresc, Seghedin, nef─âc├óndu-se deosebire ├«ntre ortodoc┼čii de diferite na┼úionalit─â┼úi (rom├óni, s├órbi, bulgari, ru┼či, ucraineni etc.). Apartenen┼úa la vreo religie a fost ├«nregistrat─â ultima dat─â ├«nainte de 1990 tocmai ├«n 1949, iar ultimul recens─âm├ónt general s-a f─âcut ├«n 2001. Abia acesta din urm─â a stabilit leg─âtura dintre etnie ┼či religie. Conform acestuia, ├«n Ungaria tr─âiau, la 1 februarie 2001, un num─âr de 15.298 ortodoc┼či, dintre ace┼čtia 5598 fiind de na┼úionalitate rom├ón─â.

Foto: Biserica greco-catolic─â din Leta Mare, Ungaria.

Blog

├Äncep├ónd cu sf├ór┼čitul secolului al XVII-lea dar mai ales ├«n secolul al XVIII ÔÇôlea o parte a rom├ónilor transilv─âneni au acceptat decizia propriilor preo┼úi ┼či s-au unit cu Roma. A rezultat o nou─â religie a rom├ónilor, cea greco-catolic─â. ├Än Ungaria de ast─âzi, comunit─â┼úi rom├óne┼čti greco-catolice sunt prezente ├«n partea de nord-est a Ungariei. Este vorba despre satele Bedeu, Pocei ┼či Leta Mare. ├Än trecut au mai existat ┼či alte localit─â┼úi rom├óne┼čti trecute la greco-catolicism, precum Nyiradony ┼či Kisk├íll├│, dar unde nu mai sunt greco-catolici rom├óni ├«nc─â de la sf├ór┼čitul secolului al XVIII-lea, fiind supu┼či procesului de asimilare etnic─â.

Primele sate trecute la greco-catolicism ├«n aceast─â parte a Ungariei sunt consemnate dup─â consolidarea Episcopiei catolice de Oradea. Conform informa┼úiilor pe care le de┼úinem num─ârul parohiilor unite din cuprinsul acestei episcopii s-ar fi ridicat ├«n 1715 la 77. ├Äntre acestea ┼či Leta Mare, Bedeu, Aciad, Darva┼č ┼či Vecherd. La mijlocul secolului al XVIII-lea ├«n Bihor a existat un val antiunionist care a condus la revenirea multor parohii la ortodoxie. Dintre cele din Ungaria au mai r─âmas greco-catolice doar Pocei ┼či Leta Mare. Crearea unei structuri diecezane greco-catolice la Oradea ├«n a doua jum─âtate a secolului al XVIII-lea, odat─â cu instalarea primului episcop unit, Moise Drago┼č (1776-1787), a stabilizat lucrurile. La sf├ór┼čitul secolului al XVIII-lea, greco-catolicismul a c├ó┼čtigat din nou teren.┬á

La ├«nceputul secolului al XIX-lea greco-catolicii de pe teritoriul de ast─âzi al Ungariei au fost repartiza┼úi o parte Episcopiei de Muncaci, iar al┼úii celei de Oradea. Acesteia din urm─â i-au fost ├«ncredin┼úate opt parohii din 21 c├óte existau. Dintre acestea, la 1819, ┼čase foloseau exclusiv limba rom├ón─â: Bedeu, Almosd, Leta Mare, Vertes, Bagamer, Pocei, iar dou─â, Mac─âu ┼či Hosz├║pally, utilizau pentru trebuin┼úele de cult limbile rom├ón─â, rutean─â ┼či maghiar─â. ├Än celelalte 13 parohii se utiliza de asemenea limba rom├ón─â ca limb─â de cult al─âturi de maghiar─â ┼či rutean─â. ├Än parohiile r─âmase sub jurisdic┼úia Episcopiei de Muncaci, pe parcursul secolului al XIX-lea rom├ónii de aici, minoritari fiind, au fost asimila┼úi cu largul concurs al administra┼úiei de stat maghiare, astfel ├«nc├ót dup─â 1890 nu mai exist─â nici o men┼úiune despre folosirea limbii rom├óne ├«n cadrul slujbelor religioase.

Parohiile r─âmase ├«n cadrul diecezei de Oradea au evoluat diferit ├«ntruc├ót num─ârul rom├ónilor de aici era mai mare, la Bedeu fiind chiar majoritari. Episcopia unit─â de Oradea s-a ├«ngrijit de existen┼úa ┼čcolilor confesionale ├«n limba rom├ón─â, aceasta fiind nu numai limba liturgic─â ┼či extraliturgic─â, ci ┼či cea oficial─â ├«n administra┼úia bisericeasc─â. Aici comunit─â┼úile rom├óne┼čti au fost salvate pe moment de la asimilare etnic─â. Fenomenul a fost des─âv├ór┼čit ├«ns─â dup─â 1920.

Procesul de dezna┼úionalizare a rom├ónilor uni┼úi r─âma┼či sub jurisdic┼úia Episcopiei de Muncaci a avut deplin succes. El a primit noi valen┼úe odat─â cu ├«nfiin┼úarea Episcopiei greco-catolice maghiare de Hajd├║dorog ├«n anul 1912, dup─â ├«ndelungi eforturi ale unei serii de o serie de prela┼úi ruteni maghiariza┼úi sus┼úinu┼úi puternic de reprezentan┼úii statului ungar. Unul dintre scopuri era eliminarea limbii rom├óne din slujba religioas─â. ├Äncepute ├«n deceniul ┼čapte al secolului al XIX-lea, eforturile au avut sor┼úi de izb├ónd─â ├«n 1912. Avizul pentru crearea acestei episcopii a fost dat de Conferin┼úa episcopilor catolici de ambele rituri (latin ┼či grec) din Ungaria, din 9 noiembrie 1911. Mitropolitul Victor Mihali de Ap┼ča ┼či episcopii Demetrie Radu ┼či Vasile Hossu ┼či-au dat acceptul pentru ├«nfiin┼úare, cu condi┼úia s─â nu fie luate parohii din diecezele rom├óne┼čti. Evident c─â acest lucru nu s-a ├«nt├ómplat, iar din diecezele rom├óne┼čti transilv─ânene au fost luate 83 de parohii, 382 de filii ┼či 172 c─âtune, cele mai multe din dieceza de Oradea: 44 parohii, 111 filii ┼či 3 c─âtune. ├Än ciuda protestelor acestora, Episcopia greco-catolic─â maghiar─â de Hajd├║dorog a fost ├«nfiin┼úat─â. Acest fapt a creat imense deservicii comunit─â┼úilor rom├óne┼čti greco-catolice intrate ├«n nou creata episcopie, unde limba maghiar─â a devenit limba de cult oficial─â. Se deschisese drumul spre maghiarizarea accentuat─â a rom├ónilor din acest spa┼úiu, a┼ča cum se ├«nt├ómplase cu cei din Episcopia de Muncaci. ┼×ansa celor mai multe din aceste parohii rom├óne┼čti greco-catolice s-a ivit ├«n momentul 1918, care le-a readus ├«n cadrul Episcopiei greco-catolice de Oradea, iar ├«n urma tras─ârii grani┼úelor au r─âmas pe teritoriul rom├ónesc. La 9 iunie 1919 papa confirma o stare de fapt, decretul Nun┼úiaturii din Viena din 10 mai 1919 prin care 42 din parohiile trecute la 1912 ├«n cadrul Episcopiei greco-catolice maghiare de Hajd├║dorog erau puse sub administrarea episcopului unit de Oradea, Demetrie Radu, iar alte patru, sub conducerea lui Iuliu Hossude la Gherla.

├Än cadrul Episcopiei greco-catolice maghiare de Hajd├║dorog limitat─â acum la Ungaria mai r─âm├óneau doar parohiile din Leta Mare, Pocei, Mac─âu ┼či Bedeu, aceasta din urm─â abia din 1937, de unde ├«n foarte scurt timp rom├ónii au ┼či disp─ârut ca minoritate vorbitoare de limb─â rom├ón─â. Urm─ârind destinul acestor comunit─â┼úi suntem ├«n concordan┼ú─â cu concluziile cercet─âtoarei Maria Ber├ęnyi, care apreciaz─â c─â ÔÇ×├Änfiin┼úarea Episcopiei din Hajd├║dorog, pentru comunit─â┼úile greco-catolice rom├óne┼čti din Bedeu, Pocei ┼či Leta Mare, localit─â┼úi apar┼úin─âtoare Ungariei de azi, a avut ├«nr├«urire ce duce p├«n─â la situa┼úia lor actual─â de ast─âzi. Asimilarea acestor rom├óni a ├«nceput cu ├«nfiin┼úarea acestei diecezeÔÇŁ.

├Än concluzie se poate spune c─â, sub aspect religios, comunit─â┼úile religioase greco-catolice din Ungaria au fost mult mai expuse fenomenului de asimilare na┼úional─â dec├ót au fost cele ortodoxe. Integrarea ├«n sistemul institu┼úional catolic, care avea v├órful ierarhiei la Roma a fost ├«n detrimentul rom├ónilor greco-catolici, care ├«n decurs de dou─â secole au disp─ârut complet sub aspect etnic. Spre deosebire de ace┼čtia, comunit─â┼úile de ortodoc┼či mai supravie┼úuiesc ├«nc─â, beneficiind de-a lungul secolelor de leg─âturi cu Rom├ónia mult mai bine structurate.

La sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea ┼či ├«nceputul celui urm─âtor ├«n acest spa┼úiu ┼či-au f─âcut apari┼úia primii mesageri ai cultelor neoprotestante, ├«n principal ai bisericii baptiste. Procesul a fost unul de durat─â, ├«ntins pe parcursul mai multor decenii. Primii pastori bapti┼čti rom├óni sunt semnala┼úi ├«n jurul anului 1870-1871, iar prima mic─â grupare din zon─â, 8-10 persoane, apar┼úin├ónd acestei confesiuni, s-a ├«nchegat la Salonta. Din acest grup f─âcea parte ┼či Mihai Cornea. De numele s─âu se leag─â munca de pionierat ├«n satele locuite de rom├óni ├«n Ungaria de ast─âzi. Primii credincio┼či au fost boteza┼úi ├«n satele Cr├«stor, Chitighaz ┼či Cenadul Unguresc. ├Än Chitighaz, bun─âoar─â, primii boteza┼úi la baptism dateaz─â din anul 1893, consecin┼ú─â a eforturilor depuse ├«nc─â din iunie 1891 de Gheorghe ┼×imonca.

├Än primele dou─â decenii ale secolului trecut baptismul, venind dinspre Transilvania, a luat o amploare din ce ├«n ce mai mare. Succese majore a cunoscut acesta ├«ncep├ónd cu anii ÔÇÖ20, mai ales ├«n r├óndul comunit─â┼úilor de ortodoc┼či lipsi┼úi aproape total de preo┼úi dup─â 1920. Terenul era extrem de fertil. Prima biseric─â baptist─â rom├óneasc─â din Ungaria s-a constituit la Cr├«stor. ├Än 1919 exista de asemenea o cas─â de rug─âciune apar┼úin├ónd acestei confesiuni ┼či la Chitighaz. Din Cr├«stor, ├«n repetate r├ónduri, misionarii bapti┼čti s-au ├«ndreptat spre Micherechi.

Foto: Biserica ortodox─â din Micherechi.

Blog

Comunitatea baptist─â de aici s-a constituit ├«n perioada 1921-1924, primele opt persoane fiind botezate ├«n 1921, punctul culminant al anilor ÔÇÖ20 fiind atins trei ani mai t├órziu c├ónd comunitatea a ajuns la 30 de credincio┼či. Printre primii tineri boteza┼úi s-a num─ârat Gheorghe Ho┼úopan, care c├ó┼úiva ani mai t├órziu a ├«nfiin┼úat ┼či un cor bisericesc. Gheorghe Ho┼úopan a f─âcut ├«n localit─â┼úile rom├óne┼čti din ├«mprejurimi numeroase deplas─âri ├«n care a ├«ncercat s─â atrag─â la baptism noi credincio┼či. De-a lungul timpului, cea mai important─â activitate spiritual─â baptist─â din cadrul comunit─â┼úii rom├óne┼čti din Ungaria s-a desf─â┼čurat ├«n Micherechi, aici exist├ónd ┼či o comunitate penticostal─â important─â.

├Äntre cele dou─â r─âzboaie mondiale num─ârul cre┼čtinilor bapti┼čti din comunit─â┼úile rom├óne┼čti a crescut de la un an la altul, mai ales ├«n mediile ┼ú─âr─âne┼čti ortodoxe. Cauzele acestui succes sunt numeroase, ├«ns─â fundamental─â a fost ÔÇ×dezam─âgirea pe toate teritoriile vie┼úiiÔÇŁ care i-a cuprins pe rom├ónii r─âma┼či ├«n Ungaria dup─â 1918.

Dup─â cea de-a doua mare conflagra┼úie mondial─â datele referitoare la bapti┼čti, ca de altfel la toate confesiunile religioase din Ungaria, sunt mai pu┼úin precise. Regimul comunist din Ungaria nu a surprins cu prilejul recens─âmintelor natura religiei cet─â┼úenilor. Ultima evaluare de acest gen, ├«nainte de 2001, a fost realizat─â ├«n 1949. Recens─âm├óntul din 2001 a consemnat ├«n Ungaria un num─âr de 17.705 bapti┼čti. ├Än ultimele decenii acest cult a pierdut mult teren ├«n fa┼úa celorlalte. Cu toate acestea, ├«n unele sate rom├óne┼čti biserica baptist─â este bine ├«nchegat─â, credincio┼čii din Micherechi av├ónd o activitate destul de consistent─â, beneficiind inclusiv de leg─âturi cu bapti┼čti din Statele Unite ale Americii. Conform recens─âm├óntului din 2011, ├«n Ungaria existau 705 bapti┼čti apar┼úin├ónd comunit─â┼úii rom├óne┼čti. Al─âturi de ei a fost consemnat─â ┼či existen┼úa unui num─âr de 390 membri ai cultului penticostal. Conform informa┼úiilor existente, adun─âri baptiste ┼či penticostale se ┼úin ├«n limba rom├ón─â numai ├«n trei localit─â┼úi cu popula┼úie rom├óneasc─â: Micherechi, Chitighaz ┼či Cenadul Unguresc.

* Dr. Gabriel Moisa este profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie, Rela┼úii Interna┼úionale, ┼×tiin┼úe Politice ┼či ┼×tiin┼úele Comunic─ârii, Universitatea Oradea.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite