„Reformele majore” ale ministrului David nu prea au legătură cu realitatea din învăţământul românesc
0Am mai scris relativ la proiectele ministrului David în privinţa reformei învăţământului românesc. (Aici) Reiau pentru că au apărut 10 reforme majore care vor susţine transformarea, în bine sperăm noi, a educaţiei din România.
În preambul se spune foarte bine care este ţinta reformelor.
Ținta reformelor - Trebuie să pregătească și să transfere prin educație cele opt competențe cheie, prin care absolvenții să devină buni specialiști, buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții. Absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piața muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) și/sau să-și continue studiile la nivel postliceal și/său universitar.
Foarte bine în teorie, dar în practică?
Reforma 1– Curriculum și elementele asociate
Planurile cadru pentru liceu sunt aproximativ aceleaşi cu acelea de acum 50 de ani.
Dintre cele opt competentele cheie, agreate şi în UE, patru sunt următoarele:
(5) competențe de viață (personale/sociale/de a învăța să învățăm);
(6) competențe civice;
(7) competențe antreprenoriale.
(8) competențe de expresie și sensibilitate culturală.
Am tot întrebat, fără a primi răspuns, la ce discipline şi în câte ore se formează şi se consolidează aceste competenţe. În aria curriculară „Om şi societate” la profilul Real, specializarea matematica-informatica, în care ar trebui să regăsim disciplinele ce transmit cele 4 competenţe, găsim: Istorie (inclusiv Istoria comunismului şi Istoria evreilor, Holocaustul), Geografie, Disciplină socio-umana, Religie. La disciplină socio-umana se predau, în liceu: Logică, Psihologie, Economie, Sociologie, Filosofie, de la clasa a IX-a la clasa a XII-a, câte o oră pe săptămână pentru una din discipline, dar se face câte o disciplină într-un an de studii. Cei care au făcut liceul ştiu că disciplinele Logica, Psihologie, Economie, Filosofie n-au mare legătură cu cele 4 competenţe citate mai sus, fiindcă figurează de 50 de ani în curricula şcolară. Iar Sociologia, chiar dacă ar fi adaptată competenţelor, înseamnă o oră pe săptămână, într-un an de şcoală. Adică 35 de ore în tot liceul, pentru patru competenţe, jumătate din numărul total de competenţe!
Am propus şi reiau o variantă de disciplină „Educaţie pentru societate”, de la clasa a V-a la clasa a XII-a, cel puţin o oră pe săptămână, care să cuprindă module obligatorii şi opţionale de genul:
-Legislatie românească, Constituţia României, legislaţie internaţională comparativă;
-Drepturile, libertăţile dar şi obligaţiile copiilor şi adulţilor;
-Educatie financiară;
-Codul bunelor maniere;
-Educatie interculturală;
-Educatie antreprenorială, modul de iniţiere şi dezvoltare a unei afaceri;
-Gestionarea proprierei cariere profesionale.
O altă problemă ridicată în articole anterioare, rămasă tot fără răspuns, se referă la combinaţia dintre Şcoala Profesională şi filiera tehnologică a liceelor. Până în clasa a XI inclusiv elevii sunt parcurg o curriculă de scoala profesională, iar cei care doresc şi pot, continuă în clasa a XII-a şi învață tot ce n-au învăţat în trei ani din curricula cerută la facultăţile tehnice şi economice. Vestitele licee economice, căutate şi cu mare prestigiu, se transformă în şcoli profesionale! Iar licee tehnologice cu zero promovare la Bacalaureat sunt menţinute în continuare în activitate, în loc să devină şcoli profesionale, care nu mai există! Care este logica?
Dacă se rezumă la aceste planuri cadru şi la ce învaţă în liceu, care ar fi formarea profesională a elevilor din filieră teoretică? Unde se pot angaja elevii care termină filiera teoretică, profilele filologie, matematica-informatica, ştiinţele naturii, dacă nu vor să meargă la facultate? La întrebarea angajatorilor, tu ce ştii să faci, ei răspund: integrale, derivate, fizica cuantică, teorie literară, la care angajatorii îi trimit acasă!
O altă eroare a planurilor cadru propuse se referă la faptul că şcoala nu se pliază pe înclinaţiile, talentele, aspiraţiile elevilor. La clasele a IX-X, sunt 15 discipline în Trunchiul comun, iar la CDEOȘ (curriculum la dispoziţia elevilor din ofertă şcolii) 1-3 ore. În ţări occidentale, aflate în fruntea clasamentelor PISA, sunt doar 5-6 discipline în trunchiul comun, restul la alegerea elevilor.
Reforma 2, Evaluarea în Educaţie
De evaluarea corectă şi obiectivă depinde decizia de acceptare sau respingere a proiectelor şi obiectivelor asumate în educaţie.
La testele PISA suntem pe ultimele locuri din Europa, „ruşinea” Europei! În 2012, primul an în care s-au introdus de către ministrul Funeriu supravegherea video la Bacalaureat, procentul de promovare s-a prăbuşit de la 90% la 45%. Dovada că ipocrizia, mistificarea, minciuna, autoamăgirea făceau evaluarea în educaţia din România. Şi azi se constată cazuri în care diferenţele de la mediile claselor V-VIII şi cele de la Evaluarea Naţională, sare de 3-4-6 puncte. Adică elevi cu nota 9 la matematică în clasele V-VIII iau notă 3 la Evaluarea Naţională. Ce înseamnă toate aceste observaţii? Că notarea elevilor de către profesori este extrem de subiectivă, din varii motive. Ne trebuie un sistem de evaluare standardizat, unitar la nivel de ţară, bazat pe măsurarea progresului şcolar al elevilor, cu ajutorul aplicaţiilor informatice, fără intervenţia profesorilor, descris aici.
Ce ne spune ministrul David referitor la evaluare?
-Elaborarea ştandardelor de evaluare/testare pentru învățământul primar și gimnazial – ianuarie 2026
-Elaborarea standardelor de evaluare/testare pentru învățământul liceal – noiembrie 2025
-Regândirea evaluărilor naționale – propunerea și dezbaterea unor noi modele în toamna anului 2025
-Evaluarea performanțelor individuale (ale actorilor din ecosistemul de educație) și instituționale - propunerea și dezbaterea unor noi modele în toamna anului 2025.
Să sperăm că va ţine cont şi de opiniile celor care şi-au petrecut viaţa profesională în şcoală.
Reforma 3– Reorganizarea arhitecturii sistemului școlar preuniversitar
-Comasări/restructurări de unități școlare, cu scopul creșterii calității actului educațional și a eficientizării administrative – începând cu septembrie 2025.
-Reorganizarea sistemului școlar, cu atenție la mediul rural (inclusiv în logica comasărilor, campusurilor rurale, model hibrid în școala mentor-școala mentorată etc.), cu scopul creșterii calității actului educațional și a eficientizării administrative – cu finalizare în septembrie 2026
-Dezvoltarea infrastructurii școlare, în parteneriat angajat strategic cu autoritățile locale – Parteneriatul strategic angajat din septembrie 2025; implementare continuă.
Propuneri. Clasa a IX-a, acum la liceu, să fie trecută la gimnaziu şi să încheie astfel perioada de cultura generală, suficientă pentru intrarea elevilor în viaţa socială şi profesională. Clasele a X-XII, să devină o etapă de preprofesionalizare pentru elevii care şi-au ales deja un drum în viaţa profesională, şi de formare profesională pentru cei care doresc să se angajeze după terminarea liceului.
O şcoală este bună dacă răspunde cerinţelor şi nevoilor societăţii la o etapă de evoluţie a sa. Asta trebuie să facă conducerea Educaţiei din România, să răspundă la nevoile societăţii.
Reforma 4 – Statutul cadrelor didactice
Esenţială este legarea salarizării cadrelor didactice de performanţă, masurată prin progresul şcolar al elevilor. (aici)
Dacă nu se realizează acest obiectiv, şi profesorii vor fi salarizaţi din „respect”, ajungem la concluzia unei profesoare care vrea să fie salarizată funcţie de propriile performanţe, nu de cele ale elevilor săi! Care or fi acelea, nelegate de elevi?
În epoca internetului este posibilă şi autoformarea profesorilor, dacă ar exista motivarea salarială. Un motiv foarte puternic pentru legarea salarizării de progresul şcolar al elevilor.
Faptul că ministrul David nu are experienţă în învăţământul preuniversitar îl duce către concluzii care nu ţin cont de realităţile din şcoli. Tocmai de aceea ar trebui să rețină şi opiniile celor care şi-au petrecut viaţa profesională în şcoală.
Se încarcă comentariile...
