Moldova, la un pas de dictatură

Republica Moldova se îndepărtează de democraţie cu paşi mari. Pentru prima dată în istoria clasamentului „Democracy Index”, Moldova este retrogradată până la statutul de ţară cu „regim hibrid”.

Potrivit „Indicelui anual al democraţiei 2017”, elaborat de „The Economist”, Moldova ocupă locul 78 (din 113 ţări evaluate) cu un indice al democraţiei de numai 5,94. Din 2006 până în 2016, Republica Moldova s-a numărat printre ţările cu „democraţie deficitară”. În 2017 însă, a fost retrogradată până la „regim hibrid”. Potrivit raportului, într-un stat cu regim hibrid, alegerile nu sunt libere şi corecte, guvernările pun presiune pe oponenţii politici, justiţia nu este independentă, corupţia este în floare, iar jurnaliştii sunt supuşi presiunilor şi hărţuiţi”.

„Democracy Index” clasează ţările în funcţie de puterea regimului democratic, determinată în baza a cinci categorii: alegeri libere şi corecte, libertăţi civile, funcţionarea guvernului, participare politică şi cultură politică. Indicele clasifică ţările în patru tipuri de regimuri: democraţiile complete, democraţiile deficitare, regimurile hibride şi regimurile autoritare.

Mai grav decât sub regimul comunist!

Moldova nu a coborât atât de jos nici în cei mai „negri” ani ai democraţiei (2008-2009), când guvernarea comunistă, detestată de atunci, încerca să-şi asigure rămânerea la puterea prin restrângerea libertăţilor. În cele din urmă a fost dată jos prin proteste stradale violente.

Libertatea de exprimare a avut un rol determinant la întocmirea „Indicelui anual al democraţiei în 2017”. În acest sens, un raport „Freedom House” pentru 2017 arată că presa din Moldova este dependentă şi concentrată politic la fel ca şi membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, numiţi de Parlament. În raport se mai menţionează că „Legea Big Brother”, aprobată de Guvern, urmăreşte „consolidarea cenzurii şi instituirea controlului statului asupra jurnaliştilor”, la fel ca şi iniţiativa vizând „reglementarea dronelor”, apărută după ce jurnaliştii de investigaţie au arătat luxul în care trăiesc mai mulţi decidenţi politici. Piaţa publicitară în Moldova a fost împărţită între două case de vânzări care lucrează în tandem şi care sunt gestionate de doi cei mai importanţi actori politici.

Se opun reformelor, ca să nu ajungă la puşcărie. Are de pierdut poporul!

Rezistenţa la reforme în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei, de care dă dovadă Chişinăului, a reuşit să enerveze UE în 2017. Drept urmare, în octombrie 2017, UE a anunţat că nu va mai transfera ultima tranşă - de 28 de milioane de euro - pentru susţinerea reformelor în domeniul justiţiei din Moldova, deoarece nu au fost îndeplinite condiţiile pentru a primi aceşti bani. În comunicatul Delegatiei Uniunii Europene la Chişinău difuzat în acest sens se menţiona că „autorităţile moldovene nu au dovedit suficientă hotărâre în a reforma justiţia”.

Tot din cauza stagnării reformelor, dar mai ales a sfidării de către guvernanţii moldoveni a recomandării Comisiei de la Veneţia de a nu trece la sistemul electoral mixt, UE a suspendat anul trecut şi ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro de care urma să beneficieze Moldova. Nici asta nu a determinat autorităţile de la Chişinău să renunţe la ideea schimbării sistemului electoral - sistemul mixt fiind, în opinia analiştilor politici, unica pârghie care i-ar putea asigura detestatului PDM, care controlează momentan puterea, accederea în Parlamentul ce va rezulta din alegerile din 2018.

Primarii, transformaţi în agenţi electorali de parte PDM la alegerile parlamentare

După ce puterea oligarhică şi-a băgat la puşcărie principalii oponenţi politici şi de business, după ce şi-a supus instituţiile centrale ale statului, a început „cuminţirea” aleşilor locali: prin şantaj, limitări de fonduri, dosare penale şi corupţie. Astfel, cu câteva luni înaintea alegerilor parlamentare, care se vor desfăşura în baza sistemului mixt (aşadar, aleşii locali vor avea un cuvânt greu de spus) Partidul Democrat al oligarhului Vlad Plahotniuc controlează 600 din totalul de 898 de primării din Republica Moldova.

Joi, 1 februarie, premierul Pavel Filip, şi el fruntaş al PDM, a participat la o întâlnire cu primarii din Moldova. În cadrul acesteia, preşedinta Congresului Autorităţilor Locale, Tatiana Badan, i-a reproşat premierului faptul că guvernarea şi-a supus aleşii locali, iar pe cei care au refuzat să fie loiali PDM-ului i-a condamnat la sărăcie: „Accentuarea drastică a controlului politic şi administrativ asupra autorităţilor publice locale; state de personal şi salarizarea mizerabilă; în administrarea publică locală din Republica Moldova s-a instituit o stare de intimidare şi frică generală”, a semnalat Tatiana Badan.

Vitalie Călugăreanu - Deutsche Welle