Guvernul Ciolacu: specialiştii sunt proşti, noi suntem deştepţii neamului. Şi am ajuns unde suntem

Îngâmfarea şi supra aprecierea, ignorarea părerilor specialiştilor, sindromul „wishful thinking” ne-au dus unde suntem azi, aproape de fundul prăpastiei. „Deştepţii neamului”: Marcel Ciolacu, Adrian Câciu, Cristian Socol, ceilalţi  foşti şi actuali ministri ai guvernului Ciolacu au considerat că doar ei au dreptate, ceilalţi, care semnalizăm de ani de zile erorile guvernului în materie economică, suntem proşti.

Ședință de guvern FOTO gov.ro

Şi a venit scadenţa. În lipsă de alţi amatori, Marcel Ciolacu a fost obligat să-şi menţină funcţia de premier, să plătească oalele sparte de „Nicu şi Marcel”. Problema e că cioburile s-au dus şi se duc  în capetele românilor.

Cât de gravă e situaţia fiscal-bugetara ne spune şi Ilie Bolojan, şef la PNL: „ordonanţa trenuleţ, care a fost adoptată de Guvern, are un rol fundamental, "pentru că nu s-au mai majorat cheltuielile statului". "Dacă nu s-ar fi adoptat, nu am fi avut un deficit de peste 8%, ci am fi ajuns la 11-12%, ceea ar fi însemnat pentru România intrarea în incapacitate de plată".

Tot Bolojan enumeră soluţiile:

„sau ne scădem cheltuielile de funcţionare ale statului eliminând risipa, ne controlăm investiţiile, ne luăm credite în continuare sau, dacă nu vom face acest lucru, e doar o problemă de timp până taxele vor trebui majorate şi nu numai că vor fi majorate vor fi nişte consecinţe foarte proaste pentru ţara noastră. Prin urmare, trebuie să fim realişti şi eu voi susţine întotdeauna că înainte de a majora taxe să vedem ce putem face ca să ne reducem cheltuielile la maxim şi să ne controlăm cheltuielile".

Economistul Cristian Păun enumeră greşelile amatoricesti ale guvernelor Ciolacu şi Ciucă:

- întârzieri mari în absorbția fondurilor europene (tranșe importante ratate din PNRR, niciun euro absorbit pe noua programare).

- miopia cu care am privit evoluția macroeconomică când am construit bugetele ultimilor 2 ani.

- modelul de dezvoltare al României, un corolar keynesist care la noi nu poate produce efectele scontate: stimularea cererii agregate prin creșterea iresponsabilă și nesustenabilă (mult peste potențialul economiei reale) a cheltuielilor publice cu salariile în sectorul bugetar, asistența socială și pensiile.

-  populismul din spatele multor cheltuieli care au crescut mai ales în acest an electoral. 

- încetinirea creșterii economice în UE, de care depindem foarte mult atât pe partea de investiții, cât și pe partea de exporturi. Un guvern responsabil anticipa şi această posibilitate.

- recenta depunctare în sistemele de rating internaționale și creșterea instabilității politice și neîncrederii în sistemul politic de la noi.

Reducerea cheltuielilor, studiu de caz Ministerul Agriculturii

Trecem peste faptul că avem toată agricultura privatizată, şi un minister al agriculturii nu-şi are rostul. Ar fi fost suficientă o instituţie dedicată agriculturii în subordinea SGG (Secretariatul General al Guvernului)

Iată lista instituţiilor subordonate ministerului Agriculturii:

·       Agenţia Naţională pentru Zootehnie “Prof. Dr. G. K. Constantinescu”;

·       Agenţia Națională a Zonei Montane;

·       Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;

·       Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură;

·       Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor;

·       Agenţia Domeniilor Statului.

·       41 de Direcţii județene pentru agricultură

·       Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale;

·       41 de inspectorate teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor-servicii

·       Institutul de Stat pentru Testarea şi înregistrarea Soiurilor;

·       Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor;

·       Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului;

·       Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare;

·       Autoritatea Naţională Fitosanitară;

·       Banca de resurse Genetice Vegetale – pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău.

·       Oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene din subordinea direcțiilor pentru agricultură județene

·       Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole

·       Societatea națională „Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA” – S.A.

După calculele premierului Ciolacu sunt circa 111 instituţii, care ar putea fi reduse la câteva.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, APIA, ar trebui să rămână şi trecută în subordinea SGG. La fel Agenţia Domeniilor Statului, ADS. Restul instituţiilor sunt inutile, nu servesc la nimic pentru agricultura privatizată de la noi.

Avem şi Direcţia Agricolă a municipiului Bucureşti, care numără panseluţele plantate de primari pe bulevardele Capitalei.

41 de inspectorate teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor-servicii. Şi ce fac aceste 41 de inspectorate? Fermierii au propriile resurse pentru seminţe şi material săditor, unele importate din ţări cu pondere agricolă importantă.

Este nevoie de o instituţie care să se ocupe de dezvoltarea irigațiilor, dar la ministerul Dezvoltării.Toate celelalte instituii pot şi trebuie desfiinţate, trecute la alte ministere acolo unde este cazul, sau atribuţiile lor preluate de primării.

Avem clar aici concepţia comunistă, când statul controla toată agricultura, transformată acum, la 35 de ani de la dispariţia comunismului, în sursa de voturi pentru partidele socialiste.

Statul poate şi trebuie să se ocupe în agricultură de lucrările mari de irigaţii, care nu pot fi plătite de fermieri, de ajutorul acordat fermierilor din bani europeni, prin APIA, şi de cele 350.000 de hectare, încă ale statului prin ADS. Şi aici e de văzut dacă statul mai are nevoie de suprafeţe aşa de mari de teren. Ca să facă ce cu ele? Să le închirieze contra şpagă?

În rest, marii sau mai micii fermieri au legătură cu ţări occidentale, au propriile planuri de dezvoltare, nu dau doi bani pe prezenţa instituţiilor ministerului Agriculturii. Şi atunci, de ce să le mai plătim, când suntem la un deficit de 9%?

Situaţia este aproximativ la fel şi la alte ministere, avem promisiunea că toate ministerele vor fi luate la control şi verificată utilitatea instituţiilor subordonate.

Personal sunt sceptic că se va întâmpla mare lucru, pentru că ar însemna concedierea a mii sau zeci de mii de bugetari, cu scandalul de rigoare ce s-ar sparge în capul guvernului. Cu atât mai mult acum înaintea alegerilor prezidenţiale nu sunt posibile astfel de măsuri.

Acesta este ciocanul, iar nicovala posibilitatea ca guvernul să nu se mai poată împrumuta, şi să rămână fără bani de pensii şi salarii, din cauza deficitului uriaş şi lipsa de perspective în diminuarea acestuia.

Ce va alege guvernul? Singur şi-a tăiat craca de sub picioare, acum să găsească soluţii.