Beijingul consideră G7 un instrument al dominației americane. China la zi

În materialul de astăzi „China la zi” vă prezentăm traducerea unui articol publicat de Global Times pe data de 15 iunie 2024, cu privire la summit-ul G7 organizat în regiunea Puglia, Italia, în perioada 13-15 iunie 2024. Textul tradus este relevant pentru a înțelege perspectiva chineză asupra acestui summit, contribuind la o înțelegere mai nuanțată a pozițiilor și reacțiilor Chinei în contextul politicii internaționale.

Foto: Cei șapte lideri politici la Summit-ul G7 cu liderii UE de la Borgo Egnazia (Brindisi) pe 13 iunie 2024 în Apulia, Italia

Evenimentul a reunit liderii celor șapte state membre ale G7 - Joe Biden, președintele SUA; Justin Trudeau, prim-ministrul Canadei; Emmanuel Macron, președintele Franței; Olaf Scholz, cancelarul Germaniei; Giorgia Meloni, prim-ministrul Italiei; Fumio Kishida, prim-ministrul Japoniei; Rishi Sunak, prim-ministrul Regatului Unit, precum și președinții Consiliului European (Charles Michel) și Comisiei Europene (Ursula von der Leyen), reprezentând Uniunea Europeană.

Summitul G7, desfășurat pe parcursul a trei zile, a abordat o gamă largă de subiecte esențiale. Liderii au discutat pe larg conflictele din Ucraina și Gaza, explorând acțiuni posibile pentru sprijinirea Ucrainei și promovarea păcii în Gaza. Printre alte teme abordate s-au numărat riscurile asociate inteligenței artificiale, securitatea economică, migrația și schimbările climatice. Summitul a oferit, de asemenea, o platformă pentru discuții privind cooperarea internațională în sectorul energetic și dezvoltarea de proiecte de energie regenerabilă în Africa.

Printre documentele și acordurile semnificative semnate în cadrul acestui eveniment se numără: Comunicatul Liderilor G7 de la Apulia - un document care reflectă consensul liderilor asupra principalelor teme discutate în cadrul summitului​; Declarația Comună privind Energie pentru Creștere în Africa - un angajament pentru dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă în Africa​; Declarația de sprijin pentru Ucraina - semnată de liderii G7 pentru a reafirma sprijinul continuu pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia​ (sursa: aici și aici)

Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:

Divergențe evidente în abordarea G7 față de subiectele legate de China

Pe 14 iunie, în cea de-a doua zi a summitului Grupului celor Șapte (G7), agenda discuțiilor a inclus o serie de subiecte importante legate de China, de la așa-zisa „supracapacitate industrială” și „sprijinul secret” acordat Rusiei în criza din Ucraina, până la tensiunile din regiunea Indo-Pacific, Marea Chinei de Sud și Strâmtoarea Taiwan. Conform presei internaționale, proiectul de declarație al summitului continuă să facă speculații pe seama problemelor recente și să aducă acuzații nejustificate la adresa Chinei. În același timp, G7 subliniază în proiectul de declarație, aparent pentru a masca adevăratele intenții, că nu dorește să prejudicieze China sau să împiedice dezvoltarea sa economică, ci doar să protejeze propriile companii de practicile neloiale. Agenția de știri France Presse a raportat că influența semnificativă a celei de-a doua economii mondiale asupra geopoliticii și comerțului global nu trebuie subestimată.

Foto: Li Haidong (李海东)

Li Haidong, profesor la Institutul de Relații Internaționale al Universității de Afaceri Externe din China, a declarat într-un interviu pentru Global Times că G7 s-a transformat dintr-un mecanism economic multilateral într-un grup restrâns, politizat și militarizat de SUA, care este utilizat pentru atingerea obiectivelor strategice americane, în detrimentul independenței și intereselor aliaților săi, contrar tendințelor actuale. Cu o zi înainte de începerea summitului, Uniunea Europeană a anunțat impunerea unor noi taxe de import pentru mașinile electrice fabricate în China. Unele mass-media au interpretat această măsură ca un „sprijin” pentru summit, deși guvernul german a declarat că încearcă să blocheze implementarea acestor tarife de către UE. În plus, pe 14 iunie, mai multe surse mass-media din Germania au raportat că, din cauza preocupărilor Berlinului, UE nu a luat încă o decizie cu privire la un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Aceste dezvăluiri subliniază divergențele semnificative din cadrul G7.

Oficial american: Washingtonul vrea să vadă „unitate fără precedent” în G7

Foto: Liderii G7

Potrivit European News, în dimineața zilei de 14 iunie, în cadrul întâlnirii privind problemele economice și comerciale, liderii G7 și UE și-au exprimat preocupări legate de așa-zisa „supracapacitate industrială” a Chinei, în special în domeniul tehnologiei ecologice. În domeniul securității economice, liderii G7 au discutat despre stabilirea unor lanțuri de aprovizionare fiabile și reziliente, consultându-se în mod special pe răspunsul la restricțiile recente impuse de guvernul chinez asupra exporturilor de minerale rare cum ar fi galiul, germaniul și grafitul. Reuters a citat un oficial american care a declarat că Washingtonul dorește să vadă un G7 unit fără precent în confruntarea cu politicile și măsurile „non-piață” ale Chinei.

Problemele de securitate și de apărare au fost puncte centrale de discuție în cadrul întâlnirilor din 14 iunie. Conform Agenției France Presse, proiectul declarației summitului îndeamnă China să înceteze transferul de materiale cu dublă utilizare către Rusia. G7 a criticat, de asemenea, acțiunile Chinei în Marea Chinei de Sud, exprimând „îngrijorări crescute” legate de posibilitatea escaladării conflictelor militare cu țările vecine.

Foto: Secretarul șef al cabinetului Japoniei, Hirokazu Matsuno, în timpul unei conferințe de presă

Kyodo News relatează că, pe 13 iunie, prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, a anunțat la summitul G7 că guvernul japonez studiază impunerea unor sancțiuni suplimentare companiilor și organizațiilor străine care furnizează materiale ce pot fi utilizate în scopuri militare Rusiei. Secretarul șef al cabinetului Japoniei, Hirokazu Matsuno, a confirmat în timpul unei conferințe de presă din 14 iunie, că se analizează sancțiuni împotriva unor entități din China, India, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan și Kazahstan. Aceste măsuri „nu vizează anumite țări, ci entități individuale implicate în evitarea și ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei”, a explicat acesta.

„Statele Unite ale Americii amplifică retorica privind „supracapacitatea de producție” a Chinei pentru a o exclude din lanțurile globale de aprovizionare și producție. Scopul este de a submina poziția dominantă a Chinei în modelarea noii economii globale și de a limita influența și competitivitatea economică a acesteia”, a declarat profesorul Li Haidong în același interviu pentru Global Times, menționat mai sus.

Foto: Cui Hongjian (崔洪建)

Pe 14 iunie, Cui Hongjian, director la Centrul de Studii pentru Dezvoltare Regională și a Uniunii Europene din cadrul Universității de Studii Străine din Beijing, a declarat pentru Global Times că, în ultimii doi ani, SUA au transformat G7 în principalul instrument al alianțelor lor. Sub influența SUA, G7 a devenit un instrument de strategie geopolitică, accentuând competiția economică cu economiile non-occidentale și concentrându-se pe probleme de securitate și geopolitice, cu China în prim-plan. Cui a explicat că SUA consideră China principalul său competitor pe termen lung și folosește G7 pentru a contracara această provocare. În același timp, membrii G7 resimt presiunea dezvoltării Chinei, încercând să externalizeze contradicțiile interne și să i le atribuie Chinei pentru a devia atenția și a atenua presiunile competitive. Astfel, China a devenit o țintă convenabilă pentru transferarea acestor contradicții.

Germania și Franța nu pot neglija avantajele comerciale în relația cu China

Chiar înainte de summitul G7, Uniunea Europeană a anunțat că, începând cu 4 iulie, va impune taxe anti-subvenție provizorii între 17,4% și 38,1% pentru importurile de automobile electrice din China. China a exprimat o opoziție fermă față de această măsură, iar în cadrul G7 și al Uniunii Europene au apărut voci divergente.

Potrivit unei relatări Bloomberg din 14 iunie, guvernul german depune eforturi pentru a împiedica aplicarea noilor taxe sau, cel puțin, pentru a le „îndulci” dacă nu pot fi evitate complet. Conform Comisiei Europene, noile taxe vor fi aplicate doar dacă dialogul între UE și China nu va da rezultate până pe 4 iulie, oferind astfel oficialilor germani o marjă de manevră. „Avem încă puțin timp până la 4 iulie”, a declarat Wolfgang Büchner, purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului german. „Ar fi ideal dacă am putea ajunge la o soluție pe cale amiabilă”. În plus, conform Reuters, un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei din Germania a declarat în aceeași zi că UE trebuie să găsească o soluție care să respecte normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, urmează să viziteze China săptămâna viitoare pentru a discuta aceste probleme cu oficialii chinezi.

„Există diferențe evidente în politicile G7 față de China”, a scris agenția de presă Kyodo pe 14 iunie, într-un editorial. În luna mai, președintele francez Emmanuel Macron l-a invitat pe liderul chinez la Paris, organizând o ceremonie fastuoasă pentru a evidenția relațiile prietenoase dintre cele două țări. De asemenea, în aprilie, cancelarul german Olaf Scholz a condus o delegație de reprezentanți ai Economiei Germaniei la Beijing, unde ambele părți au confirmat că vor consolida cooperarea. Aceste țări nu pot neglija avantajele comerciale în relația cu China.

În ceea ce privește exagerarea problemei „supracapacității de producție” a Chinei, Cui Hongjian a declarat pentru Global Times că, deși SUA și Europa încearcă să-și coordoneze pozițiile în acest sens, diferențele interne rămân semnificative. Atitudinea SUA față de China se bazează în întregime pe competiție și chiar pe confruntare, ignorând aproape total regulile internaționale și adoptând o abordare unilaterală. Deși Europa tinde să se apropie de poziția SUA, încă pune accentul pe multilateralism, ținând cont de reguli și căutând justificări privind impozitarea pentru a-și menține imaginea. În plus, dependența economică față de China se manifestă diferit: SUA nu iau în considerare costurile economice în competiția cu China, în timp ce Europa trebuie să echilibreze relațiile economice cu China pentru a evita pierderile.

Președintele Ucrainei exprimă îndoieli în privința acordului de securitate cu SUA

Foto: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski (stânga) și președintele SUA Joe Biden (dreapta) strângându-și mâna după ce au semnat un acord bilateral de securitate în marja summitului G-7 din regiunea Apulia din Italia din 13 iunie

Pe 13 iunie, în timpul summitului G7, președintele american Joe Biden și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au semnat un acord de securitate pe 10 ani. Biden a declarat că acest acord va asigura Ucrainei armele, informațiile și sprijinul tehnologic necesare pentru a câștiga războiul. În aceeași zi, prim-ministrul japonez Fumio Kishida a semnat, de asemenea, un acord de securitate cu Zelenski.

Associated Press a relatat că, desi Zelenski a declarat într-o conferință de presă comună că acordul are o semnificație istorică, el și-a exprimat îndoielile cu privire la durabilitatea sprijinului din partea SUA și a aliaților săi. Zelenski a subliniat că întrebarea crucială este: „Cât timp va dura unitatea dintre liderii americani și europeni și cum vor influența rezultatele alegerilor din acest an această unitate?”. Associated Press menționează că principalul factor care ar putea influența situația sunt alegerile din SUA din noiembrie, unde Donald Trump ar putea reveni la putere, fiind sceptic cu privire la furnizarea de ajutor militar suplimentar pentru Ucraina.

În privința sancțiunilor împotriva Rusiei, există divergențe în Europa. Pe 14 iunie, ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung a relatat că, din cauza preocupărilor Germaniei, Uniunea Europeană nu a luat încă o decizie privind noul pachet de sancțiuni. Publicația Süddeutsche Zeitung a menționat că noul pachet de sancțiuni ar trebui să includă clauze mai stricte de „interzicere a Rusiei”, impunând companiilor europene să specifice în contractele lor comerciale că mărfurile nu vor fi revândute către Rusia prin intermediari. Aceste reguli ar putea provoca perturbări semnificative în activitățile întreprinderilor private. Conform guvernului german, costul implementării acestui nou pachet ar fi prea ridicat.

Agenția RIA Novosti a subliniat că G7 a fost înființat acum jumătate de secol. După Războiul Rece, G7 a avut iluzia că poate controla orice aspect global. Însă acum, mai multe centre de putere globală s-au dezvoltat, iar o lume centrată pe Occident devine o relicvă a trecutului.

Potrivit First Post din India, G7 a servit bine interesele Occidentului. Totuși, ascensiunea Chinei în secolul XXI și renașterea Rusiei au perturbat planurile de hegemonie ale SUA. Pe măsură ce conflictele din Ucraina și Gaza se intensifică, G7 pare incapabil să gestioneze situația. Statele Unite ale Americii, autoproclamate lider al lumii libere, susțin că urmăresc o ordine mondială bazată pe reguli. Cu toate acestea, ordinea mondială pe care o promovează contrazice regulile pe care le-au impus în timpul numeroaselor războaie din Orientul Mijlociu.

Sursa: aici, 15 iunie 2024.

Material realizat de Paula Toma, cercetătoare la Centrul de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița” (FUMN).