Mihaela Toader

Cercetător exilul românesc postbelic

Cunoaşterea trecutului prin ochii unui trăitor al istoriei are avantajul inegalabil de a înţelege istoria în timpul ei, aşa cum s-a desfăşurat fără imperfecţiunile de analiză la care suntem supuşi noi, cei de astăzi ai istoriei de ieri. Un argument în acest sens îl reprezintă întâlnirea cu istoricul Neagu Djuvara care a avut nobleţea de-a ne oferi câteva adevăruri istorice la întrebări ale căror răspunsuri păreau incontestabile.

Memoria locurilor ne oferă prilejul  înţelegerii şi completării istoriei unor evenimente care au marcat destinul României. O mărturie semnificativă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial îl reprezintă conacul de la Dobriţa din judeţul Gorj care pentru aproape trei săptămâni a fost gazdă pentru însuşi Regele Mihai, adus de la Bucureşti de colonelul Petre Petrescu, unul din apropiaţii Casei Regale.

„Orice lucru de importanţă socială care este de făcut astăzi, fie că este în politică, finanţe, industrie, agricultură, caritate, educaţie sau alte domenii, trebuie să fie făcut cu ajutorul propagandei. Propaganda este braţul executiv al guvernului invizibil“.

Despre ce înseamnă diplomaţia, cât de importantă e istoria în pregătirea diplomatului, în devenirea sa şi în evoluţia unei cariere de succes, care sunt unele din liniile directoare în evoluţia relaţiilor internaţionale actuale, a avut deosebita amabilitate să ne răspundă ambasadorul Dumitru Preda, profesor universitar, viaţa sa implicând o certă vocaţie dublată de o bogată  şi variată activitate, deopotrivă ca istoric şi diplomat.

Mulţi dintre românii care au plecat din ţară după anii ’90 au ales să-şi reprezinte cultura şi tradiţiile româneşti dincolo de graniţele României. Asistăm, astăzi, la o „conştiinţă a românilor de pretutindeni” ce marchează un alt început ce identifică integrarea valorilor româneşti  pierdute, parcă, în spaţiul lumii europene, şi nu numai.