Articole scrise de Mihaela Toader

„Orice lucru de importanţă socială care este de făcut astăzi, fie că este în politică, finanţe, industrie, agricultură, caritate, educaţie sau alte domenii, trebuie să fie făcut cu ajutorul propagandei. Propaganda este braţul executiv al guvernului i...

Despre ce înseamnă diplomaţia, cât de importantă e istoria în pregătirea diplomatului, în devenirea sa şi în evoluţia unei cariere de succes, care sunt unele din liniile directoare în evoluţia relaţiilor internaţionale actuale, a avut deosebita amabi...

Mulţi dintre românii care au plecat din ţară după anii ’90 au ales să-şi reprezinte cultura şi tradiţiile româneşti dincolo de graniţele României. Asistăm, astăzi, la o „conştiinţă a românilor de pretutindeni” ce marchează un alt început ce identific...

Arta de a trăi teatrul atât din postura de actor cât şi ca spectator a fost şi rămâne desăvârşirea fiinţială prin creaţie. „Omul vine la teatru din dorinţa de a uita de viaţa sa. Vrea să se transpună din viaţa reală care uneori e prea puternică. Ai i...

În prezent, majoritatea românilor călătoresc în străinătate fără nici o oprelişte. Însă, puţini îşi mai amintesc, că au fost momente când îţi riscai viaţa pentru a putea pleca din ţară, deoarece acest drept era îngrădit sau condiţionat. Dacă reuşeai,...

Mulţi dintre românii „care au ales libertatea” până în 1989 şi-au fixat ca destinaţie Franţa şi, în special, Parisul care, potrivit unui document din arhiva Legaţiei României de la Paris din 14 martie 1951, „juca rolul unei adevărate staţii de triaj....

Vorbim adesea de Uniunea Europeană şi despre competenţele acesteia, dar prea puţini dintre noi aveam răgazul sau pasiunea de a reflecta la ceea ce reprezintă cu adevărat valorile europene şi ce înseamnă în definitiv UE şi Europa.

Exilul românesc din Italia deşi nu prea numeros, aşa cum ne precizează istoricul Adrian Niculescu, s-a manifestat public, în  mass-media occidentală, despre situaţia din România, în funcţie de evoluţiile politicii italiene şi, în acelaşi timp, de con...

Am urmărit, în ultima vreme, intervenţiile candidaţilor pentru primăria generală a Capitalei căutând să suprind atât preocupările şi discursurile lor politice, cât şi proiectele propuse, mai ales, acelea care par a fi aplicabile şi nu simple sloganur...

Ideea unei Europe Unite a condus la o serie de dezabateri şi analize atât din partea unor personalităţi politice din Europa Occidentală cât, şi din partea unor reprezentanţi ai emigraţiei central-europene. În exil, Grigore Gafencu a militat pentru fe...

Există daruri care ne emoţionează atât de mult încât păstrăm bucuria trăită cu intensitate maximă pentru multă vreme. O astfel de bucurie am trăit cu aproximativ un an în urmă, când am primit două cărţi de la Paris ce poartă semnătura Éléonorei Cosmo...

Interviul cu Ştefan Andrei ( 29 martie 1931 – 31 august 2014) pe care l-am înregistrat cu mulţi ani în urmă, se constituie într-un efort de recuperare a memoriei celor implicaţi în mod direct în evenimentele acelor ani, în lupta dintre oficialităţile...

Vestea despre agravarea stării de sănătate şi a retragerii din viaţa publică a Majestăţii Sale Regelui Mihai atrage cu sine nu numai îngrijorarea şi adânca tristeţe specifică naturii noastre umane, ci şi o reflectare, mai implicată, la ceea ce reprez...

Personalitatea lui Grigore Gafencu a fost evocată de-a lungul timpului de ilustre personalităţi care i-au subliniat atributele calităţilor sale de patriot, diplomat şi, în special, de promotor al ideilor pentru o Europă Unită....

Chipul eminescian din exil este mai puţin cunoscut publicului larg care nutreşte sincere sentimente de admiraţie şi dragoste pentru poetul naţional. Eforturile de a developa chipul său din exil tuturor românilor  îşi au sorgintea sufletească, în ceea...

Chiar dacă nu locuieşte de mult timp în Canada, Marius Mureşan, a dorit să ne împărtăşească într-un interviu despre românii din exil şi cei din diaspora. Deşi e convins că sunt mulţi care ar dori să povestească despre demnitatea românilor din Montréa...

În fiecare an de 1 Decembrie, românii din exil „sărbătoreau nu doar unirea Transilvaniei cu România ci speranţa împlinirii marelui ideal naţional al tuturor românilor".  Aniversau, deopotrivă, "revenirea la graniţele istorice a românilor din Basarabi...

15 noiembrie 1987, Braşov  nu a fost „o zi obişnuită. A fost o zi care nu se uită”, o zi în care muncitorii de la Uzina de Autocamioane „Steagul Roşu” s-au manifestat în stradă, scandând  „Libertate!”, „Vrem pâine!”, „Jos Ceauşescu!”. A fost ziua cân...

Câţi dintre noi nu visăm cu ochi larg deschişi sau nu aspirăm cu inima curată la viaţa unui artist sau a unei artiste! De obicei, avem acces la biografiile standard, scrise cu iscusinţă de maestri ai condeiului, care scot la lumina istoria vieţii lor...

Suntem astăzi martorii oculari ai unei reînvieri a tradiţiilor româneşti peste tot în lume, acolo, unde, mărturia timpului istoric a conservat, alături de oameni înzestraţi să valorifice patrimoniul nostru cultural, moştenirea românească....

Este destul de complicat astăzi să le explicăm tinerilor semnificaţia zilei de 23 August şi ce a însemnat această răsturnare de situaţie în istoria noastră, chiar dacă istorici, mai zeloşi şi cu pana ceva mai vioaie, insistă pe anumite nuanţe şi prez...

În ultimul articol, Andrei Pleşu abordează mai multe probleme sensibile decât se observă la o simplă şi modestă scrutare. Un june ochi neiniţiat încă în istoria comunismului românesc, precum şi a exilului, ar fi tentat să perceapă superficial fragmen...

Exilul francez spre deosebire de exilul american are o încărcătura istorică aparte. Mulţi dintre românii care reuşeau să părăsească ţara se îndreptau către capitala Franţei.  Parisul, potrivit Legaţiei României la Paris, din 14 martie 1951,  juca rol...

Fenomenul Mineriadelor din România se înscrie în seria evenimentelor sângeroase postrevoluţionare care atrage cu sine imaginea în oglindă a parcursului societăţii româneşti către valorile libertăţii şi a reformelor democratice. În mod cert, se poate ...

Plecarea în exil a românilor, cu speranţa şi convingerea că „au ales libertatea”, a însemnat, nu de puţine ori, ca exilaţii să se confrunte cu rigorile unui sistem politic ostil oricărei disidenţe. În Italia, românii, în pofida politicii oficiale hip...

Istoria exilului românesc postbelic cuprinde, pe lângă idealurile şi manifestările politice ale unor importante personalităţi româneşti, de menţinere şi continuare a vechilor tradiţii de libertate şi democraţie, interesante şi militante idei de promo...

Despre începuturile exilului românesc şi a bibliotecii române de la Freiburg ne povesteşte, într-un interviu, istoricul Matei Cazacu, mărturisind că „după război, venind în Freiburg [Virgil Mihălescu n.a.] în zona de ocupaţie franceză, a întâlnit un ...

Studiile lui George Ciorănescu despre Basarabia mărturisesc, în opinia istoricului Matei Cazacu, pasiunea constantă cu care a încercat să explice trecutul şi prezentul Basarabiei şi nordul Bucovinei sub toate aspectele: istoric, politic, diplomatic, ...

Despre Nicolae Titulescu, ca om născut cu simţul viitorului şi al istoriei care începe, s-a scris şi se va mai scrie: om politic şi om al legii, diplomat, profesor, artizan şi mesager al Genevei, pelerin al Balcanilor, mare european; şi un sprijinito...

Fără îndoială, în diferite perioade de timp, cultura diplomaţiei franceze a inspirat pe orice român aflat în capitala Franţei  iar „diplomaţia exilului românesc postbelic” a coexistat cu cea oficială reprezentată de diplomaţii românii, trimişi din pa...

Astăzi diaspora românească suferă de fragmentare şi practică mai mult o cultură a resentimentului naţional. Curentul rece al străinătăţii nu pare să producă importante modificări românilor aflaţi astăzi peste graniţă şi nu pot decat să mă întristez c...

Mulţi îşi fac chip cioplit din Eminescu sau se aruncă ca epigonii la picioarele sale. Unii vorbesc cu nonşalanţă despre poetul naţional, producând zgomot patriotic, având la baza cel mult poezii de gimnaziu. Eminescu, exclus din bibliotecile lor conv...