Articole scrise de Deutsche Welle

Tarifele mari la energie lasă familiile din Moldova cu foarte puțini bani pentru alte necesități de bază. Apa s-a scumpit vineri în Chișinău cu 76%, iar tariful la energia electrică s-ar putea majora cu încă 33%.

În fiecare oră, o femeie sună la 112 fiindcă se află în pericol: partenerul ei, un vecin sau altcineva este violent cu ea, o amenință, o umilește, o hărțuiește, o obligă să facă ceva ce ea nu vrea.

Polonia îşi baricadează cu sârmă ghimpată graniţa cu encalava rusă Kaliningrad. Gardul este menit să-i ţină la distanţă pe migranţi şi să le dea localnicilor din regiunea de graniţă un sentiment de siguranţă.

Banii europeni vor continua să depindă de felul în care funcționează Justiția, fiindcă România are nevoie mereu să fie sub presiune pentru a păstra drumul drept.

Sute de mii de ruși au dat curs ordinelor de mobilizare. Zeci de mii sunt deja pe front. Cei mai mulți însă nu vor să lupte, ci pur și simplu să se întoarcă acasă.

Pe 15 noiembrie 2022 s-au împlinit doi ani de la victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale împotriva pro-rusului Igor Dodon. Aflată la jumătatea mandatului, Maia Sandu rămâne cel mai redutabil om politic moldovean.

Primul tratat bilateral dintre România și URSS, semnat de Ion Iliescu și Mihail Gorbaciov pe 5 aprilie 1991, nu conține nici un cuvânt despre restituirea tezaurului românesc aflat la Moscova.

În fiecare an, mii de naționaliști mărșăluiesc de Ziua Națională a Poloniei. În 2022, sloganurile lor au fost îndreptate în principal împotriva refugiaților ucraineni din țară. Atacurile împotriva acestora se înmulțesc.

România nu a convocat o reuniune de urgență a CSAT și nici nu s-a grăbit cu reacțiile oficiale, dar și-a declarat prin mai multe canale solidaritatea cu Varșovia.

Rusia și-a pus în aplicare arsenalul propagandistic și toate instrumentele războiului hibrid împotriva Republicii Moldova.

În şcolile din Rusia se justifică invadarea Ucrainei şi se predă ideologia guvernamentală în orele de curs. Şcolarii sau profesorii care se împotrivesc se confruntă cu presiuni masive.

Ucrainenii privesc cu suspiciune retragerea rusă din Herson. Războiul intră însă într-o nouă fază, fără să fi deslușit multe din necunoscutele inițiale, explică prof. Cristian Nițoiu de la Universitatea Loughborough.

fără imagine Demnitarii, tehnicienii, diverși oficiali cu funcții importante nu mai au încotro și trebuie să dea undă verde pe traseul finalizării centralei de la Cernavodă, după ce ani de zile au fost puse tot felul de piedici.

Înființarea unui tribunal internațional special pentru agresiunea împotriva Ucrainei ar fi un semnal important, spune Claus Kreß de la Universitatea din Köln, într-un interviu acordat DW. “Chiar şi fără condamnări”.

Donald Trump a revenit pe scena politică și domină alegerile americane de la mijloc de mandat. Nici măcar propriul său partid republican nu poate schimba acest lucru, scrie Michaela Küfner.

În România, jurnalistul e amenințat mai degrabă într-o conversație privată decât în public, de aceea discursul urii folosit de extremistul maghiar împotriva Borokăi Parászka de la Radio Târgu-Mureș pare surprinzător.

Magistrații își apără pensiile speciale invocând stresul la care sunt supuși. Dar cât stres suportă un medic neurochirurg, care de multe ori operează pe creierul unui pacient chiar și zece ore?

Potrivit unei analize recente, amintirile crizei de pe piața financiară mondială revin în forță. Pandemia și războiul din Ucraina pun economia germană pe butuci și provoacă pierderi mari.

Blocajul în privința cerealelor din Ucraina a fost depășit - dar soluția găsită a fost spulberată de ieșirea unilaterală a Rusiei din înțelegere. Moscova s-a răzgândit între timp și a revenit în acord.

După cum rezultă din biografia lui publică, senatorul Angel Tîlvăr este un om al sistemului, dar în cele cinci mandate parlamentare nu a avut tangențe cu politicile de Apărare.

Nu te poți scălda de două ori în apa aceluiași râu. Oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc și-a anunțat întoarcerea în politica din Republica Moldova, unde nu-l așteaptă la aeroport decât procurorii.

Reformarea sistemului public de pensii ar trebui să vină cu soluții pentru cei cu pensii de 1000 de lei, cei care au lucrat în agricultură și persoanele cu dizabilități care primesc indemnizații la limita supraviețuirii.

Există un lobby intens din partea liderilor guvernului pentru intrarea în Schengen, dar diplomații români sunt deranjați de zelul naționalist al unor politicieni autohtoni care le pot strica aranjamentele.

Corupții, violatorii, traficanții de droguri, de persoane, de arme pot scăpa de pedepse și România poate râde pe față de toți soldații NATO care apără frontiera țării, fiindcă pericolul vine din interior.

Autoritățile moldovene au apelat la „contractele de avarie” pe care le au cu România pentru a echilibra sistemul energetic al țării, după ce separatiștii de la Tiraspol au redus masiv livrările de energie către Chișinău.

Când și-a anunțat demisia, Vasile Dîncu a lansat și o confuzie, care poate fi judecată difuz din afara țării, legată de vârful sistemului care asigură siguranţa naţională, consideră Sabina Fati.

Premierul Nicolae Ciucă vrea să scoată România din criza energetică folosindu-se de un proiect din perioada lui Traian Băsescu. Dar cine plătește? Și dacă nu reușește, cine își asumă pierderile?

Laura Codruța Kövesi ne ajută să înțelegem de ce președintele Klaus Iohannis nu este un entuziast al reformelor juridice și al anticorupției.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, face apel la aliați să intensifice ajutorul militar pentru Ucraina. El consideră că pericolul utilizării armelor nucleare este scăzut.

România începe să-și plătească obligațiile morale față de Republica Moldova, după ce ani de zile a tergiversat racordările energetice peste Prut.

Presa e ținută captivă de partidele politice din România, potrivit celui mai recent raport al Consiliului Europei. Remediile găsite la Bruxelles și la Strasbourg par greu de pus în practică.

Potrivit unor experți, din cauza succeselor Ucrainei și livrărilor de arme din Vest, Putin ar mai avea o singură opțiune: bomba atomică. Este o argumentație falsă și periculoasă, crede Joscha Weber.

Olanda e mai puțin inflexibilă față de o primire a României în Schengen, decât pare la prima vedere.