Articole scrise de Deutsche Welle

Revoluția în direct: „Gărzile muncitoreşti care au armament în dotare sunt rugate să vină în sprijinul armatei de la televiziune, ceilalţi, care nu au, să-şi procure şi să vină aici în ajutor“ (23.12.1989).

România se repliază lent și nu are încă soluții de recompunere după eșecul aderării la Spațiul Schengen.

În dosarul Schengen nu trebuie puse la zid doar deciziile Austriei și Olandei, mai mult decât discutabile, ci și politica internă și externă a României calibrate după chipul și asemănarea unei clase politice corupte.

Este un scandal de primă mărime, reputaţia este ruinată. O vicepreşedintă a Parlamentului şi prietenii ei au făcut contra cost PR pentru Qatar. Instituţia trebuie să lupte acum pentru autoritatea sa morală.

De la începutul războiului rusesc împotriva Ucrainei, Ungaria a blocat în mod repetat ajutorul UE pentru această țară. Nimic nou sub soare. Ucraina a fost mult timp ostaticul politicilor lui Viktor Orban.

Presa de limbă germană, inclusiv cea din Austria, tratează într-un registru în general critic decizia Austriei de a respinge aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Rusia îşi înteţeşte atacurile asupra infrastructurii civile a Ucrainei. La începutul iernii, sute de mii de oameni au rămas fără încălzire şi curent. Reporterul DW Jan-Philipp Scholz a stat de vorbă cu unii dintre ei.

Oricine se uită pe hartă știe că România nu se află pe "Ruta Balcanică" a migrației. Oficialii austrieci știu și fără să se uite, dar au nevoie de un motiv pentru a respinge candidatura României pentru Schengen.

Marea coaliție nu se rupe, dar nici nu duce țara înainte. Trei sferturi dintre români consideră că România merge pe un drum greșit, iar AUR profită cât poate de neînțelegerile și greșelile din arcul de guvernământ.

Bucureștiul are nevoie de o strategie inversă celei folosite de Budapesta din 2011, de când a adoptat „Cadrul strategic al politicii naționale”, dacă vrea să inverseze trendul pe care se află comunitatea maghiară.

Un Muzeu al Comunismului trebuie să ne arate întregul: victimele, demnitarii politici, torționarii închisorilor comuniste, securiștii și milițienii criminali și oamenii „simpli“ care au colaborat cu regimul totalitar.

Armata rusă ar cam avea nevoie de o pauză pe frontul din Ucraina. Ceea ce oferă șanse armatei ucrainene - căreia îi trebuie mai multă muniție pentru a le valorifica.

Guvernul federal a decis să scadă la 19 grade temperatura maximă la locul de muncă. O decizie pripită? Fiindcă deja este clar că mulţi angajatori şi angajaţi trebuie să dea căldura mai tare.

În războiul din Ucraina este vorba de mai mult decât de libertatea marii ţări din vecinătatea Rusiei. Şi de aceea, Ucraina are nevoie în continuare de sprijinul vestului, consideră Miodrag Soric.

Tarifele mari la energie lasă familiile din Moldova cu foarte puțini bani pentru alte necesități de bază. Apa s-a scumpit vineri în Chișinău cu 76%, iar tariful la energia electrică s-ar putea majora cu încă 33%.

În fiecare oră, o femeie sună la 112 fiindcă se află în pericol: partenerul ei, un vecin sau altcineva este violent cu ea, o amenință, o umilește, o hărțuiește, o obligă să facă ceva ce ea nu vrea.

Polonia îşi baricadează cu sârmă ghimpată graniţa cu encalava rusă Kaliningrad. Gardul este menit să-i ţină la distanţă pe migranţi şi să le dea localnicilor din regiunea de graniţă un sentiment de siguranţă.

Banii europeni vor continua să depindă de felul în care funcționează Justiția, fiindcă România are nevoie mereu să fie sub presiune pentru a păstra drumul drept.

Sute de mii de ruși au dat curs ordinelor de mobilizare. Zeci de mii sunt deja pe front. Cei mai mulți însă nu vor să lupte, ci pur și simplu să se întoarcă acasă.

Pe 15 noiembrie 2022 s-au împlinit doi ani de la victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale împotriva pro-rusului Igor Dodon. Aflată la jumătatea mandatului, Maia Sandu rămâne cel mai redutabil om politic moldovean.

Primul tratat bilateral dintre România și URSS, semnat de Ion Iliescu și Mihail Gorbaciov pe 5 aprilie 1991, nu conține nici un cuvânt despre restituirea tezaurului românesc aflat la Moscova.

În fiecare an, mii de naționaliști mărșăluiesc de Ziua Națională a Poloniei. În 2022, sloganurile lor au fost îndreptate în principal împotriva refugiaților ucraineni din țară. Atacurile împotriva acestora se înmulțesc.

România nu a convocat o reuniune de urgență a CSAT și nici nu s-a grăbit cu reacțiile oficiale, dar și-a declarat prin mai multe canale solidaritatea cu Varșovia.

Rusia și-a pus în aplicare arsenalul propagandistic și toate instrumentele războiului hibrid împotriva Republicii Moldova.

În şcolile din Rusia se justifică invadarea Ucrainei şi se predă ideologia guvernamentală în orele de curs. Şcolarii sau profesorii care se împotrivesc se confruntă cu presiuni masive.

Ucrainenii privesc cu suspiciune retragerea rusă din Herson. Războiul intră însă într-o nouă fază, fără să fi deslușit multe din necunoscutele inițiale, explică prof. Cristian Nițoiu de la Universitatea Loughborough.

fără imagine Demnitarii, tehnicienii, diverși oficiali cu funcții importante nu mai au încotro și trebuie să dea undă verde pe traseul finalizării centralei de la Cernavodă, după ce ani de zile au fost puse tot felul de piedici.

Înființarea unui tribunal internațional special pentru agresiunea împotriva Ucrainei ar fi un semnal important, spune Claus Kreß de la Universitatea din Köln, într-un interviu acordat DW. “Chiar şi fără condamnări”.

Donald Trump a revenit pe scena politică și domină alegerile americane de la mijloc de mandat. Nici măcar propriul său partid republican nu poate schimba acest lucru, scrie Michaela Küfner.

În România, jurnalistul e amenințat mai degrabă într-o conversație privată decât în public, de aceea discursul urii folosit de extremistul maghiar împotriva Borokăi Parászka de la Radio Târgu-Mureș pare surprinzător.

Magistrații își apără pensiile speciale invocând stresul la care sunt supuși. Dar cât stres suportă un medic neurochirurg, care de multe ori operează pe creierul unui pacient chiar și zece ore?

Potrivit unei analize recente, amintirile crizei de pe piața financiară mondială revin în forță. Pandemia și războiul din Ucraina pun economia germană pe butuci și provoacă pierderi mari.

Blocajul în privința cerealelor din Ucraina a fost depășit - dar soluția găsită a fost spulberată de ieșirea unilaterală a Rusiei din înțelegere. Moscova s-a răzgândit între timp și a revenit în acord.