FOTO Sărbătoare la Strâmba. Sute de credincioşi şi zeci de preoţi au participat la hramul mănăstirii
0Sute de credincioşi şi zeci de preoţi au participat sâmbătă, 15 august, la hramul Mănăstirii Strâmba şi Sălaj. Slujba a fost oficiată de un sobor de 20 de preoţi, în frunte cu Episcopul Petroniu al Sălajului.
Sute de pelerini au sosit la mănăstire încă de vineri, 14 august, acolo având loc, începând cu ora 18.00, ceremonii specifice, dormind, apoi sub cerul liber. După slujba Prohodului Maicii Domnului, preoţii şi credincioşii au înconjurat în sunet de toacă şi clopote biserica de lemn a mănăstirii.
La prăznuirea Adormirii Maicii Domnului, Preasfinţitul Părinte Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Strâmba, cu prilejul hramului acestui aşezământ monahal. Alături de Preasfinţia Sa au slujit în sobor peste 20 de clerici. Potrivit reprezentanţilor Episcopiei, în cadrul Sfintei Liturghii, episcopul Sălajului a hirotonit pe tânărul teolog Radu Oros întru diacon, urmând ca acesta să fie hirotonit preot pe seama Parohiei Bârsău Mare. La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Părinte Petroniu a acordat o diplomă de ctitor al Centrului Eparhial al Episcopiei Sălajului Preacuviosului Părinte stareţ arhim. Grighentie Oţelea. Totodată, cu această ocazie, Preasfinţia Sa i-a oferit părintelui stareţ o machetă Centrului Eparhial al Episcopiei Sălajului.
Începuturile Mănăstirii Strâmba datează din secolul al XV-lea. Întemeietorul aşezământului a fost o femeie bogată care avea un handicap la picior şi coloană, fiind gârbovă (strâmbă). Aceasta avea o fiică bolnavă şi văzând râvna la rugăciune a doi călugări ce pustniceau prin aceste locuri, i-a rugat să mijlocească prin rugăciune la Bunul Dumnezeu, pentru vindecarea fiicei sale, făgăduind averea sa, care era de 180 de iugăre de pământ şi pe care s-a întemeiat ulterior aşezământul monahal.
Biserica din lemn din incinta mănăstirii adăposteşte o icoană „Maica Domnului cu Pruncul”, numită şi „Dulcele sărut”, care a făcut celebră mănăstirea în perioada interbelică îndeosebi, amplificând pelerinajele. Potrivit tradiţiei, icoana a fost dăruită mănăstirii de către unul din marii latifundiari ai Gârboului care a comandat-o la vestitul Luca din Iclod, pe la anul 1673.
După ce începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea mănăstirea a fost lipsită de viaţă monahală, după aproape 200 de ani, în anul 1993, aceasta a fost reactivată. În anul 1996 este numit stareţ al mănăstirii Preacuviosul Părinte Grighentie Oţelea, care demarează lucrările de ridicare a unui nou ansamblu monahal ce cuprinde un paraclis şi corpurile de chilii. Ulterior au fost ridicate arhondaricul, un centru de asistenţă socială, Centrul cultural „Sfânta Maria” ce cuprinde muzeul, biblioteca şi o sală de lectură, precum şi altarul de vară al mănăstirii. În anul 2010 Preasfinţitul Părinte Petroniu a sfinţit piatra de temeie pentru biserica de zid a mănăstirii, în prezent lucrându-se la tencuirea locaşului de cult.
De asemenea mănăstirea este implicată în diferite acţiuni de întrajutorare a persoanelor sărmane. An de an, aici sunt organizate tabere pentru copiii participanţi la proiectul „Alege şcoala” şi nu numai, se desfăşoară cercuri pedagogice ale profesorilor, conferinţe tematice, precum şi alte activităţi culturale.
Pentru activitatea deosebită a Preacuviosului Părinte stareţ Grighentie Oţelea, cu aprobarea prealabilă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la hramul mănăstirii din anul 2012, Preasfinţitul Părinte Petroniu a hirotesit pe Preacuvioşia Sa întru arhimandrit.
Vă mai recomandăm: