FOTO Salvarea Castelului Crimelor din Treznea, la mâna localnicilor. Cei mai mulţi îl vor dărâmat

În 9 septembrie 1940, 93 de locuitori din Treznea, Sălaj, mureau măcelăriţi de armata horthystă. Castelul grofului maghiar Bay Francisc, din centrul localităţii, le aminteşte urmaşilor supravieţuitorilor masacrului de atrocităţile de atunci, motiv pentru care clădirea de patromoniu a fost lăsată să se distrugă.

Construit la mijlocul secolului al XIX-lea, Castelul Bay din localitatea Treznea, monument istoric de interes local, este unul dintre cele mai frumoase castele ale Sălajului,  unic nu doar în Transilvania, ci în vechiul Imperiu Austro-Ungar, cu o replică a Punţii Suspinelor din Veneţia. Pentru că a aparţinut familiei de grofi Bay, ultimul dintre ei, Bay Francisc, fiind considerat responsabil pentru masacrul din 9 septembrie 1940 şi condamnat ca şi criminal de război pentru asta, urmaşii supravieţuitorilor atrocităţilor de atunci văd în castel un simbol al răului petrecut în urmă cu mai bine de 73 de ani. Aşa se face că orice încercare de restaurare sau de concesionare a castelului s-a lovit de refuzul localnicilor.

Primarul Emanoiul Stanciu spune, însă, că de-acum va trebui lăsată ranchiuna la o parte şi se va trece la restaurarea edificiului, situat chiar în centrul localităţii. « Eu înţeleg suferinţele tuturor, dar nu trebuie să ţinem o ranchiună la nesfârşit. Este o ruină în faţa stadionului şi nu mă încântă aşa ceva. Desigur, va trebui să ţinem cont şi de părerea locuitorilor, dar împreună cu consilierii locali vom încerca să îi convingem că este mai bine să reabilităm castelul”, explică primarul.

Stanciu spune, însă, că valoarea investiţiei este mult peste posibilităţile primăriei şi că va avea nevoie de sprijinul autorităţilor judeţene. „Am cerut câteva oferte şi am aflat, astfel, că numai expertiza de specialitate ne-ar costa peste 80.000 de lei”, precizează el.

O parte dintre autorităţi au sărit deja în ajutorul Primăriei Treznea, doar – doar se va demara procesul de reabilitare a castelului de acolo. Potrivit Doinei Cociş, directorul Direcţiei pentru Cultură Sălaj, instituţia a transmis deja la Ministerul Culturii o solicitare de finanţare în vederea reabilitării mai multor clădiri de patrimoniu, printre care şi castelul de la Treznea. Cererea vizează alocarea, în 2014, a unei sume necesare pentru întocmirea proiectului tehnic şi a expertizei de specialitate. Doina Cociş spune că, pentru reabilitarea propriu-zisă, Primăria Treznea ar putea accesa diverse surse de finanţare externă existente deja ori să pregătească un proiect pe fonduri europene pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020. „Important este să se dorescă să se facă. Pentru că imobilul se degradează văzând cu ochii. Şi iarna aceasta, dacă va fi multă zăpadă, este posibil să se mai dărâme un perete”, spune directorul.

Un muzeu al atrocităţilor, amenajat în castel

Pentru a fi sigur că, prin restaurare, castelul nu va deveni un simbol al nobilimii maghiare care a adus atâta durere în sufletele treznenilor ci un loc în care să se tragă un semnal de alarmă asupra greşelilor trecutului, primarul Emanoil Stanciu spune că ar vrea să amenajeze acolo un muzeu al atrocităţilor, în care mărturii ale supravieţuitorilor şi documente ale vremii să fie expuse pentru ca teribila zi de 9 septembrie 1940 să nu fie nicând uitată.

Reamintim că Masacrul din Treznea a avut loc în 9 septemebrie 1940, ca urmare a Dictatului de la Viena, când trupele ungare horthyste au intrat în comună. Primele victime au fost copiii aflaţi cu vitele la păscut. Cadavrele lor au fost descoperite pe izlazul comunal. După ocuparea satului, unităţile maghiare au dezlănţuit măcelul rămas în istorie sub denumirea de „Masacrul de la Treznea“. Români şi evrei au fost masacraţi cu focuri de mitraliere, străpunşi cu săbiile şi baionetele, iar casele atacate cu grenade şi incendiate. În urma acestor incidente, au murit 93 de persoane, dintre care 87 de români şi 6 evrei.

Citeşte şi FOTO Castelul crimelor de la Treznea, măcinat de timp şi de nepăsare